Un proces de formare a stelelor în Calea Lactee în vremurile în care s-a născut sistemul solar, cu mai bine de 4,5 miliarde de ani în urmă, ar fi fost precipitat de coliziunea dintre galaxia noastră şi o alta, mai mică, numită Sagittarius, au indicat marţi oamenii de ştiinţă.
În mod obişnuit, astfel de coliziuni nu implică ciocnirea frontală a stelelor, au precizat specialiştii, însă pot făuri condiţii favorabile pentru formarea stelelor, spre exemplu prin creşterea cantităţii de gaz dintr-o galaxie sau unirea norilor de gaz.
Galaxiile s-au ciocnit iniţial cu mai bine de 6 miliarde de ani în urmă.
De atunci, Sagittarius – o galaxie ”pitică”, de 10.000 de ori mai puţin masivă decât Calea Lactee – a trecut de două ori prin discul imens al galaxiei noastre ce conţine mare parte dintre cele aproximativ 100 de miliarde stele ale sale. Toate cele trei interacţiuni galactice au fost asociate cu o ”dezlănţuire” a formării stelelor din Calea Lactee.
Date de la observatorul spaţial Gaia al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) au dezvăluit un episod prelung de formare a stelelor din urmă cu 6,2 miliarde până la 4,2 miliarde de ani, asociat cu ciocnirea iniţială. Alte două ”dezlănţuiri” ale formării stelelor asociate coliziunii galactice au atins nivelul maxim în urmă cu 1,9 miliarde de ani în urmă, respectiv 1 miliard de ani, fiecare dintre acestea având o durată de câteva sute de milioane de ani.
”Nu este vorba despre un impact similar unui accident de maşină”, a explicat astronomul Tomás Ruiz-Lara de la Institutul de Astrofizică din Insulele Canare (IAC) din Spania, autorul principal al studiului publicat în jurnalul ştiinţific Nature Astronomy.
”Unele părţi din Sagittarius şi din Calea Lactee se intersectează, dar stelele nu se ciocnesc. O coliziune stea-stea ar fi foarte rară”, a adăugat Ruiz-Lara.
Coliziunea a perturbat ritmul constant al formării stelelor în galaxia noastră.
”În primul rând, există adiţia de materie, de gaz, de la Sagittarius, care creşte cantitatea de gaz din galaxia noastră pentru formarea de noi stele. În al doilea rând, există coliziunea între norii de gaz din Sagittarius şi Calea Lactee, care declanşează formarea stelelor”, a spus Ruiz-Lara.
„În al treilea rând, instabilităţile gravitaţionale induse de interacţiune pot declanşa formarea stelelor”, a adăugat cercetătorul, aceste instabilităţi provocând ”unde” în densitatea mediului gazos interstelar.