Comisia de anchetă a prezidenţialelor din 2009. Hrebenciuc: Totul s-a întâmplat în diaspora. În sondaje aveam 54 la 46 pentru Geoană

UPDATE. Rezultatele alegerilor din 2009 arată că este vorba despre o încercare de perpetuare a unui sistem de forță, de șantaj, a afirmat marți fostul candidat la prezidențialele din acel an, Mircea Geoană, în fața comisiei parlamentare de anchetă.

Geoană a calificat comisia parlamentară de anchetă ca fiind „un act de igienă democratică”.

„Am răspuns cu promptitudine invitației și solicitării dumneavoastră. Sunt conștient de constrângerile și obligațiile care revin oricărui cetățean care este chemat în fața Parlamentului pentru a clarifica adevărul și întregul adevăr care stă la dispoziția fiecăruia dintre noi, în speță în calitatea mea de protagonist — unul din protagoniștii alegerilor din 2009. Este regretabil că au trebuit sa treacă atât de mulți ani ca un astfel de demers să fie făcut. (…) Au trebuit să apară elemente circumstanțiale recente pentru a declanșa acest mecanism democratic. Consider că această comisie reprezintă mai mult decât un simplu gest politic sau de reparație istorică. Dincolo de persoane sau de politică, cred că este un act de igienă democratică și o investiție într-un viitor mai bun pentru România și pentru români”, a afirmat Mircea Geoană.

Citeşte şi: Mihai Fifor: George Maior, Florian Coldea şi Laura Codruţa Kovesi, invitaţi la audieri peste două săptămâni

Alte articole

Elena Lasconi, prinsă, din nou, cu temele nefăcute: „Nu cred că sunteți pregătită pentru funcția de președinte al României”

Geoană, după ce fiica sa a fost acuzată că a plagiat discursul după nepoata lui Trump: Se mai întâmplă şi mici pozne de acest gen

Potrivit acestuia, „este evident că unul din virușii mai vechi” ai societății românești reconfirmă „dictonul mai vechi” — că puterea absolută corupe absolut — s-a aplicat din păcate și în 2009, acesta fiind un risc și pentru viitor.

„În opinia mea, și este o opinie în care elemente subiective și obiective se conjugă, cred că putem spune că există suspiciuni rezonabile pentru existența unor elemente constituite a unui efort deliberat și conjugat coordonat de la cel mai înalt nivel al statului român de influențare a alegerilor din 2009. Este vorba de o încercare de perpetuare a unui sistem de forță, de putere, de șantaj și corupție politică și economică, cu consecințe grave asupra stării generale a națiunii și a intereselor generale ale cetățenilor României. Acțiunea din 2009 a avut un caracter inter-instituțional și transpartinic, încolonând sub o comandă unică conducători obedienți, nu instituții în ansamblul lor, veleitari din politică, carieriști sau persoane șantajabile din zonele cheie ale sistemului politic și administrativ al țării. Vorbim de persoane și nu de instituții. (…) Mandatul 2009 — 2014 a fost imoral, antidemocratic și antinațional”, a susținut fostul președinte al PSD.

În opinia acestuia, ancheta comisiei parlamentare privește de fapt către viitor.

Citeşte şi: Viorel Hrebenciuc, despre alegerile din 2009: Am pierdut 400.000 de voturi pe vizita lui Geoană la Vîntu

UPDATE.  „Ar fi trebuit să aveți și o Biblie, ca să jurăm pe ea”, și-a început Hrebenciuc discursul în fața senatorilor și deputaților din comisia parlamentară de anchetă pentru alegerile prezidențiale din 2009. „Este foarte mult de vorbit despre alegerile din 2009”, a continuat el.

„Ne interesează orice legat vizavi de modul în care s-au desfășurat alegerile și organizate, și ce a dus la contestarea acestor alegeri”, a precizat președintele comisiei de anchetă, Mihai Fifor.

„Atunci intrăm în ultima săptămână de dinaintea alegerilor”, a arătat Hrebenciuc.

„Luni, în ultima săptămână, în sondaje aveam 54 la 46 pentru candidatul PSD, domnul Geoană, ceea ce însemna un plus circa 600.000 de voturi. A urmat episodul cunoscut din ziua de joi — nu intru în amănunte — fapt care a dus ca în turul doi să vină la vot cu circa 800.000 de alegători mai mult decât în turul I, lucru care nu este prea uzual în alegeri. (…) Ultimul sondaj pe care l-am avut, cu circa 12.000 de interveviați, ceea înseamnă sub 1,5 marjă de eroare, de sâmbătă seara, deci dinaintea zilei de duminica, avea scorul 51.5% la 48,5% pentru Geoană. Doar 1,5% e clar că ne-a alarmat. A început ziua votului, prezența a fost mult mai bună decât în primul tur, circa 10 milioane de alegători, la ora 21,00 s-au închis urnele, sunt secții care au mai continuat și după ora 21,00. Începând cu ora 22,30 au început să ne vină rezultatele din țară, am văzut că în țară în secțiile de vot din țară aveam un plus de doar 15.000 de voturi, lucru care de acum ne dădea foarte mult de gândit. (…) Ne-am dat seama că din diferența de voturi putem să pierdem alegerile”, a relatat Hrebenciuc, conform Agerpres.

Iohannis, întrebat dacă alegerile prezidenţiale din 2009 au fost fraudate: Şi atunci aş fi premier? Nu cred că au fost

El a argumentat apoi de ce s-a considerat „că totul s-a întâmplat în diaspora”, amintind că a fost președintele comisiei care a făcut legea electorală din 2004 (nr. 370) conform căreia într-o secție de vot pe listele electorale sunt trecuți maxim 2.000 de alegători. Hrebenciuc a susținut că numărul maxim de voturi care poate fi obținut în intervalul orar 7,00 — 21,00 este de 1.050, de aici „începând discuția serioasă”.

„Cum a ajuns comisia, în înțelepciunea ei, la cifra de 2.000? În cadrul comisiei, la care au participat toate partidele, am calculat următorul lucru: având în vedere că votul se desfășoară de la ora 7,00 la ora 21,00, că într-o secție de vot erau două ștampile, două urne, cinci cabine de vot, luând în medie 4 minute de om, din momentul în care intră în secția de vot (…), toate mergând perfect. Maximul de voturi care poate fi obținut este de 1.050. Și de aici începe discuția serioasă. 1.050, în contextul în care toate alegerile se desfășoară non stop, fără niciun fel de pauză, fără alte chestiuni, scandaluri și așa mai departe. Având în vedere că puteau doar 1.050 de oameni să voteze (…), la Gara de Nord, unde a fost o coadă imensă, au votat 730 de oameni. A mai fost o secție de vot care a fost arătat foarte mult în ziua respectivă — la facultatea de drept, la Universitate — au votat în jur de 950 de oameni acolo. Deci, având în vedere că maximul de voturi care putea fi obținut era de 1.050, noi atunci am considerat că trebuie să punem 2.000 de alegători pe listele de vot, pentru că 1,50 de votanți ar fi însemnat că facem 36.000 de secții de vot.(…) Și acum ajungem la diaspora. Am cerut colegului care se ocupa de diaspora să-mi dea lista secțiilor vot din diaspora în ordinea descrescătoare a numărului de alegători”, a precizat Hrebenciuc.

Citeşte şi: Hrebenciuc despre întâlnirea din casa lui Oprea: Nu a fost ilegală, am dubii asupra moralităţii

Potrivit acestuia, „surpriza” sa a fost că prima secție „mult discutată” de la Paris avea 3.785 de alegători, aceasta în contextul în care în diaspora alegătorii mai trebuiau să completeze o declarație pe proprie răspundere că n-au mai votat în altă secție.

„Deci tot în cele 4 minute includem și această declarație, fără niciun fel de problemă. Dar nu numai Parisul este problema. (…) În Irlanda — secție de vot au votat 2.342 de oameni. Și în Anglia sunt două secții de vot cu peste 2.000 de alegători, restul sunt cifre normale. (…) De la Anglia trecem la Spania și vedem că sunt peste 10 secții de vot în care au votat peste 2.300 de oameni, deci dublu decât ar fi fost normal. Curios este că la aceste secții sunt și secții alăturate, deci practic iar un motiv în plus de suspiciune. În Italia, de asemenea, peste 10 secții de vot care au peste 2.000 de alegători. La Chișinău sunt patru sau cinci secții care au de asemenea peste 2.000 de alegători. Și acum dumneavoastră trebuie să judecați în comisie cum s-a putut. (…) Problema e cum au reușit să voteze în acele secții mult mai mulți oameni decât puteau să voteze în mod normal, cifra maximă fiind 1.050”, a detaliat fostul șef de campanie al lui Geoană.

Viorel Hrebenciuc a povestit în context și despre „celebra discuție” cu Adriean Videanu și a reafirmat că per total au fost 85.000 de voturi cu care PSD a pierdut în diaspora, fapt care a dus la rezultatul alegerilor prezidențiale din 2009, care a fost apoi contestat.

„Discuția mea celebră cu domnul Videanu, cu Viorică. L-am căutat pe domnul președinte Băsescu să-i spun ce am descoperit, n-a răspuns la telefon, cred că sărbătorea. Am vorbit cu dl Videanu, când am discutat eram la partid în prezența tuturor colegilor mei, n-am vorbit subversiv, i-am explicat și dumnealui ce am spus acum, el a parat foarte bine (…) O să vedeți că mai sunt și secții de vot în România care au peste 2.000 de alegători, de obicei în zonele în care noi, PSD-ul, pierdem. Din punctul meu de vedere, controlul și ancheta pe care trebuie să o faceți este relativ simplă — luați legătura cu cei din secțiile de vot, care au condus sau au făcut procesele verbale… Vad că e o discuție de ani de zile în jurul softului. Din punctul meu de vedere e o copilărie această discuție. În ce constă ‘marele soft’—într-o simplă adunare, la alegerile prezidențiale sunt doi candidați în turul doi, ai „da” și „nu”, și un contabil cu creionul după ureche poate să facă totalul ăsta. (…) Noi am făcut numărătoarea paralelă”, a spus el.

Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor prezidenţiale din 2009 şi-a început luni activitatea, cu audierea jurnalistului Dan Andronic, de la ale cărui dezvăluiri a pornit controversa privind implicarea unor politicieni şi şefi ai unor instituţii publice în scrutinul de acum 8 ani.

Marţi, şedinţa comisiei a început la ora 15, când a fost programată audierea lui Marian Muhuleţ, vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente. Au mai fost invitaţi şi Mircea Geoană, perdantul scrutinului prezidenţial din 2009, şi Viorel Hrebenciuc, cel care a coordonat campania electorală a lui Geoană.

Traian Băsescu, despre noaptea alegerilor din 2009: Am spus că am câştigat de la ora 20.00

Mircea Geoană, despre alegerile din 2009: E vorba de o încercare de perpetuare a unui sistem de forță, de șantaj

Rezultatele alegerilor din 2009 arată că este vorba despre o încercare de perpetuare a unui sistem de forță, de șantaj, a afirmat marți fostul candidat la prezidențialele din acel an, Mircea Geoană, în fața comisiei parlamentare de anchetă.

Geoană a calificat comisia parlamentară de anchetă ca fiind „un act de igienă democratică”.

„Am răspuns cu promptitudine invitației și solicitării dumneavoastră. Sunt conștient de constrângerile și obligațiile care revin oricărui cetățean care este chemat în fața Parlamentului pentru a clarifica adevărul și întregul adevăr care stă la dispoziția fiecăruia dintre noi, în speță în calitatea mea de protagonist — unul din protagoniștii alegerilor din 2009. Este regretabil că au trebuit sa treacă atât de mulți ani ca un astfel de demers să fie făcut. (…) Au trebuit să apară elemente circumstanțiale recente pentru a declanșa acest mecanism democratic. Consider că această comisie reprezintă mai mult decât un simplu gest politic sau de reparație istorică. Dincolo de persoane sau de politică, cred că este un act de igienă democratică și o investiție într-un viitor mai bun pentru România și pentru români”, a afirmat Mircea Geoană.

Potrivit acestuia, „este evident că unul din virușii mai vechi” ai societății românești reconfirmă „dictonul mai vechi” — că puterea absolută corupe absolut — s-a aplicat din păcate și în 2009, acesta fiind un risc și pentru viitor.

„În opinia mea, și este o opinie în care elemente subiective și obiective se conjugă, cred că putem spune că există suspiciuni rezonabile pentru existența unor elemente constituite a unui efort deliberat și conjugat coordonat de la cel mai înalt nivel al statului român de influențare a alegerilor din 2009. Este vorba de o încercare de perpetuare a unui sistem de forță, de putere, de șantaj și corupție politică și economică, cu consecințe grave asupra stării generale a națiunii și a intereselor generale ale cetățenilor României. Acțiunea din 2009 a avut un caracter inter-instituțional și transpartinic, încolonând sub o comandă unică conducători obedienți, nu instituții în ansamblul lor, veleitari din politică, carieriști sau persoane șantajabile din zonele cheie ale sistemului politic și administrativ al țării. Vorbim de persoane și nu de instituții. (…) Mandatul 2009 — 2014 a fost imoral, antidemocratic și antinațional”, a susținut fostul președinte al PSD.

În opinia acestuia, ancheta comisiei parlamentare privește de fapt către viitor.

Adrian Ţuţuianu: La comisia privind alegerile prezidenţiale din 2009 trebuie lămurită şi situaţia votului de la unele ambasade

Jurnalistul Dan Andronic a declarat luni, la finalul audierii din comisia de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, că a vorbit despre întâlnirea de la Gabriel Oprea de acasă atunci când i s-a părut „relevant”, acesta ţinând să precizeze că nu i se pare că persoanele care au participat la acea cină au comis vreo ilegalitate.

„Mă suspectează (parlamentarii din comisia de anchetă – n.r.) de faptul că nu le spun sursele pe care le am. Până la urmă, protejarea surselor este obligatorie, am încercat să le spun lucrurile cât am putut de clar, fără a devoala identitatea unor oameni care au avut curajul să îmi dea anumite informaţii şi documente, având certitudinea că le voi proteja identitatea”, a afirmat Andronic.

El a susţinut că a vorbit despre întâlnirea de la Gabriel Oprea de acasă, în seara alegerilor prezidenţiale din 2009, când i s-a părut „relevant”. „Am spus exact lucrurile când mi s-au părut relevante, când a fost vorba de un context pe care l-am considerat important pentru opinia publică şi, repet, vorbim de o iniţiativă jurnalistică. Sunt convins că nici domnul Preda (Cezar Preda – n.r.) nu ne spune toate întâlnirile la care a participat, inclusiv cea din noaptea alegerilor. Mie nu mi s-a părut că ce se întâmplă acolo este o ilegalitate (…). Am spus tot ceea ce am putut să spun şi ceea ce mi-am adus cu certitudine aminte (…)”, a subliniat Andronic.

El a reiterat faptul că nu deţine date potrivit cărora cei prezenţi acasă la Gabriel Oprea şi-au folosit pârghiile pentru a schimba rezultatul alegerilor prezidenţiale. „(Am spus – n.r.) că nu am date că le-ar fi folosit, în sensul în care, dacă intraţi în sfera speculaţiilor, noi credem că serviciile fac şi dreg toate punctele de vedere. Dacă vă aduceţi aminte, episodul cu fraudarea alegerilor apare periodic, la fiecare scrutin prezidenţial între turul întâi şi turul doi se spune că s-au fraudat alegerile”, a afirmat Dan Andronic, întrebat dacă cei prezenţi acasă la Gabriel Oprea şi-au folosit pârghiile pentru a schimba rezultatul scrutinului.

În cursul zilei de miercuri vor fi audiaţi, printre alţii, directorul STS, Marcel Opriş, şi Vasile Blaga, care a fost ministru de Interne la vremea alegerilor prezidenţiale din 2009. Miercuri va fi stabilit şi programul de audieri pentru săptămâna viitoare.

Şedinţele Comisiei nu vor fi publice, accesul presei fiind restricţionat. Mihai Fifor a spus că va căuta soluţii pentru ca şedinţele să fie transmise în direct pe site-ul Camerei Deputaţilor, însă un anunţ oficial nu a fost făcut în acest sens. La finalul şedinţelor, Fifor a anunţat că va face declaraţii de presă.

Traian Băsescu, despre anchetarea alegerilor din 2009: Nu mă voi duce la comisie, dacă audierea nu este publică

Comisia debutează sub semnul controverselor, opoziţia fiind deranjată de modificările aduse Regulamentelor din Parlament care permit comisiilor de anchetă să efectueze cercetări în paralel cu Parchetul. Şi în cazul alegerilor prezidenţiale din 2009 procurorii au început să facă investigaţii, pornind de la declaraţiile lui Dan Andronic. PNL a sesizat la Curtea Constituţională aceste modificări, alături de cele care obligă toate persoanele invitate la audieri să vină în faţa Comisiei, sub riscul unor sancţiuni.

Şi preşedintele Klaus Iohannis a comentat înfiinţarea comisiei de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, el afirmând că politicienii, atunci când nu au „succes” în demersurile uzuale, găsesc „tot felul de temeiuri pentru a se face interesanţi”, cum este şi în acest caz. El s-a arătat şi împotriva ideii de a obliga persoanele de a se prezenta în faţa comisiei, dacă nu sunt deja obligaţi prin lege să facă acest lucru, cum sunt reprezentanţii instituţiilor publice.

Comisia de anchetă a fost înfiinţată în urma informaţiilor făcute publice de către jurnalistul Dan Andronic, conform cărora „există suspiciuni că în procesul electoral din decembrie 2009 s-au implicat unele autorităţi publice şi persoane, altele decât cele prevăzute de lege”.

Dan Andronic a scris că Laura Codruţa Kovesi şi Florian Coldea sunt două dintre personajele care au ajutat la victoria lui Traian Băsescu în alegerile prezidenţiale din 2009. Andronic a arătat că l-a sunat atunci pe Gabriel Oprea, care i-a spus să vină la locuinţa acestuia, pentru că are nevoie de el, iar acolo i-a găsit pe George Maior, Florian Coldea şi Laura Codruţa Kovesi.