Comisia de la Veneţia respinge solicitarea lui Călin Georgescu: Nu e de competența ei să analizeze anularea alegerilor de către CCR

UPDATE: „Față de hotărârea CCR, singurul organism care poate să emită o opinie este Comisia de la Veneția. Comisia a emis o opinie care nu este decizie și nu produce efecte juridice. Comisia a desemnat o echipă de raportori care a făcut o evaluare pornind de la sesizare, anulare și probele administrate. Comisia s-a pronunțat cu privire la respectarea standardelor statului de drept cu ocazia desfășurării procesul electoral și face o serie de recomandări.

Astfel, trebuie probe solide, că trebuie aduse la cunoștința publicului, că hotărârea nu poate fi luară doar pe documente desecretizate Trebuie probe și alte dovezi. Până la urmă orice măsură are pe de-o parte o componentă juridică, efectele care au rezultat din decizia Curții Constituționale, dar trebuie să aibă și dimensiunea publică, civică de a convinge electoratul asupra faptului că măsura că măsura a fost justă, justificată și neceasră într-un stat de drept” a declarat Tudorel Toader.

Comisia de la Veneția anunță că nu e de competența ei să analizeze anularea alegerilor din România după ce susținătorii lui Călin Georgescu au acuzat, în repetate rânduri, că nu există dovezi ale implicării Rusiei în campania electorală din România.

Comisia de la Veneția a Consiliului Europei a publicat astăzi un raport urgent privind condițiile și standardele juridice prin care o curte constituțională ar putea invalida alegerile, răspunzând astfel unei solicitări formulate luna trecută de Theodoros Rousopoulos, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).

Alte articole

Călin Georgescu, prima reacție după ce Comisia de la Veneția i-a respins solicitarea privind anularea alegerilor: „Se insistă că este doar o recomandare și că nimeni nu e mai presus de CCR”

Călin Georgescu, plan pe modelul „Dați un leu pentru Ateneu” pentru recuperarea tezaurului dacic: „Cel puțin un milion de oameni vor contribui, oferind astfel o recompensă record de cel puțin un milion de euro”

”Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale.

În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, se arată în raport.

Crin Antonescu, despre Călin Georgescu: ”Cea mai periculoasă variantă pentru România” / ”Nu pot să cred că iraţionalul poate să domine”

Deși raportul se bazează pe caracteristicile unui caz recent din România – privind invalidarea alegerilor din oficiu, tehnologiile digitale în campaniile electorale și influența externă a unui alt stat – nu este de competența Comisiei de la Veneția să analizeze faptele din cazul românesc sau examinarea deciziei Curții Constituționale din România. Întrebarea adresată Comisiei de la Veneția este de natură generală și se referă la o analiză a dreptului constituțional general comparat și a standardelor europene și internaționale.

Raportul subliniază că doar în anumite circumstanțe – și dacă sunt îndeplinite mai multe condiții și garanții – o curte constituțională poate invalida alegerile.

Recomandările făcute de Comisia de la Veneția în raport

A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, de curtea constituțională sau de o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar [punctul 21];

B. Competența instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar [punctul 27];

C. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor ca întreg poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale (formularea în original – very exceptional circumstances) ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral ar fi putut afecta rezultatul votului [punctele 18 și 39];

D. Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerile; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, și puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile [par. 16, 28, 31, 33];

E. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influenței mass-media și, în special, a mass-mediei sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate [punctele 48 și 49];

F. Statele ar trebui să reglementeze consecințele tulburărilor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde un acces corect și acces corect și echitabil la mass-media online, iar reglementările ar trebui puse în aplicare pentru a se asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora [punctele 54 și 55];

G. Normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate campaniei electorale online prin intermediul platformelor social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală online trebuie identificată ca atare și trebuie să fie transparentă, iar platformele social media sunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia [punctele 56 și 58].

CEDO a respins cu unanimitate de voturi cererea lui Călin Georgescu de adoptare a unor măsuri provizorii în dosarul vizând anularea alegerilor prezidenţiale din România de către CCR

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, marţi, cu unanimitate de voturi, să respingă cererea lui Călin Georgescu de adoptare a unor măsuri provizorii privind anularea alegerilor prezidenţiale din România de către Curtea Constituţională. Concret, Georgescu a cerut ca decizia CCR să fie suspendată şi procesul electoral să fie reluat, însă CEDO a decis să nu indice Guvernului României nicio măsură provizorie.

”Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis astăzi, reunindu-se în complet de Camera şi în baza unui vot unanim, să nu indice nicio măsură provizorie în cauza Călin Georgescu c. România (cererea nr. 37327/24). Cauza priveşte anularea de către Curtea Constituţională a României a alegerilor prezidenţiale în care dl. Georgescu a fost candidat. Dl. Georgescu ceruse adoptarea de măsuri provizorii, în particular ca decizia Curţii Constituţionale să fie suspendată şi procesul electoral să fie reluat. Curtea a respins cererea de măsuri provizorii ca fiind în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentul Curţii (măsuri provizorii)”, se arată în decizia CEDO.

VIDEO Cum a reacționat Călin Georgescu după ce o fată i-a pus în față o pancartă cu mesajul „Mai bine mort decât fascist”. Momentul i-a amuzat copios pe internauți

În document se arată că măsurile provizorii prevăzute de articolul 39 din Regulamentul Curţii sunt decise în legătură cu proceduri în faţa Curţii, fără a influenţa orice decizie ulterioară privind admisibilitatea sau fondul cauzei. Curtea impune asemenea măsuri provizorii numaiîin cazuri excepţionale, când reclamanţii ar fi altfel expuşi unui risc iminent de vătămare ireparabilă.

CEDO a reţinut că Georgescu s-a calificat pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, care urma să aibă loc în 8 decembrie, însă în 6 decembrie, în temeiul articolului 146 f) din Constituţia României, Curtea Constituţională a României a anulat întregul proces electoral şi a decis ca alegerile pentru preşedintele României sa fie reluate în integralitate şi reorganizate de către Guvern la o dată ulterioară. Decizia pronunţata este definitivă.

La 16 decembrie 2024, invocând încălcări ale drepturilor sale prevăzute de articolele 6 (dreptul la un proces echitabil) şi 13 (dreptul la un remediu efectiv) din Convenţie şi de articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţie (dreptul la alegeri libere), Georgescu a solicitat măsuri provizorii în temeiul articolului 39 din Regulamentul Curţii împotriva deciziei din 6 decembrie 2024 a Curţii Constituţionale a României care anulase procesul electoral al alegerilor prezidenţiale în curs la data pronunţării acesteia.

Potrivit documentului, el a cerut în mod specific suspendarea efectelor deciziei Curţii Constituţionale până la soluţionarea cauzei sale la Curte, pentru a preveni un prejudiciu ireparabil asupra drepturilor democratice ale reclamantului şi ale cetăţenilor români; să fie obligat Guvernul României să reia procesul electoral, respectând rezultatele primului tur de scrutin, şi să organizeze turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidenţiale; să oblige statul român să adopte măsuri pentru remedierea prejudiciilor democratice, prin restabilirea încrederii in procesul electoral.

”În decizia sa, Curtea a reamintit că, în conformitate cu articolul 39 din Regulament, măsurile provizorii sunt aplicabile numai în caz de risc iminent de vătămare ireparabilă a unui drept prevăzut de Convenţie care, dat fiind natura sa, nu ar putea fi reparată, iar persoana care invocă asemenea drept nu ar putea fi repusă în situaţia anterioară sau despăgubită în mod corespunzător. În plus, astfel de măsuri nu pot fi adoptate decât în circumstanţe excepţionale, atunci când acest lucru este necesar în interesul părţilor sau pentru buna desfăşurare a procedurii. Curtea a respins cererea dlui Georgescu ca fiind in afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulament. Luând in considerare cererea prezentată, împreună cu temeiurile şi motivele pe care aceasta se bazează, Curtea a decis în conformitate cu practica sa bine stabilită că cererea dlui Georgescu nu se referă la o vătămare ireparabilă în înţelesul articolului 39 din Regulamentul Curţii. Curtea a considerat că cererea este în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentului Curţii şi a decis să nu indice Guvernului României nicio măsură provizorie dintre cele solicitate”, mai arată CEDO.

Decizia CEDO a fost adoptată, în unanimitate, de o Cameră compusă din şapte judecători.

Un nou eveniment major, anunțat pentru români. Călin Georgescu: Foarte curând vă voi invita la HORA BIRUINȚEI

Urmează un nou eveniment pentru toți românii, anunță Călin Georgescu. Acesta a vorbit despre o horă a biruinței, cea care va oferi armonie poporului român.   „Dragii mei, buna seara! Va multumesc din suflet pentru Marea Hora a Unirii Neamului. A fost inaltator. A fost de vis. A fost un legamant sfant prin care noi, poporul roman, vom juca de acuma incolo asa cu ne canta-n inima istoria neamului. Si nimeni nu mai poate desface ceea ce a construit Dumnezeu.

A fost vrema cu noi, a fost iubirea cu noi, a fost fratia cu noi, a fost iertarea cu noi. Si peste noi toti au fost porumbeii, simbol al eroilor neamului, al stramosilor, al sfintilor care sunt cu noi.

Foarte curand am sa va invit la hora biruintei, la hora care va pecetlui eternitatea, pacea, belsugul si armonia poporului roman. Va multumesc!”, a transmis Calin Georgescu.