La sfârșitul lunii ianuarie, după o sesizare privind anularea prezidențialelor de anul trecut, Comisia de la Veneția transmitea, cu titlu de opinie, că o decizie de acest fel luată de Curtea Constituțională nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate. Potrivit comisiei, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile.
Acum, Comisia de la Veneția urechează din nou România, criticând modul în care au fost comasate alegerile din România de anul trecut. Chiar dacă procesul poate fi înțeles pentru că au fost multe scrutine în 2024, legiferarea s-a făcut târziu și prin ordonanță de urgență, transmite Comisia, care, în acest context, recomandă țării noastre să nu mai facă exces de ordonanțe de urgență.
Anul trecut, printr-o scrisoare din 11 martie, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a solicitat avizul Comisiei de la Veneția asupra ordonanței de urgență privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor europarlamentare și a celor locale programate în 2024 în România. Solicitarea a fost însoțită de o scrisoare a lui Iulian Bulai, membru al Camerei Deputaților din Parlamentul României și al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care punea accentul pe aspecte ale textului pe care le considera problematice, notează stiripesurse.
Comisia a transmis punctul său de vedere, precizând în primul rând, despre comasarea alegerilor locale și a celor pentru Parlamentul European, că aceasta ”poate fi justificată într-un an în care a avut loc un număr excepțional de alegeri”. ”Intrarea în funcție la câteva luni după alegeri este acceptabilă atât timp cât mandatul autorității în exercițiu nu este prelungit”, se mai menționează în raportul comisiei.
Cu toate astea, Comisia de la Veneția consideră că un interval mai mare de patru luni este o perioadă lungă de timp: ”Este posibil ca această coabitare să fi creat într-adevăr confuzie și, eventual, tensiuni. Reducerea cerinței privind durata de ședere este, de asemenea, acceptabilă în principiu, precum și modificarea componenței administrației electorale, care a fost inevitabilă din cauza fuziunii alegerilor”.
Comisia a mai concluzionat că stabilitatea legislației electorale este o cerință a securității juridice – un aspect fundamental al statului de drept – esențială pentru a asigura încrederea în alegeri și ”proprietatea” sistemului electoral de către un număr cât mai mare de persoane din societate.
În acest context, Comisia de la Veneția arată că România a adoptat târziu și prin ordonanță de urgență comasarea alegerilor, iar ”modificările tardive cresc riscul ca administrația electorală și alegătorii să nu fie familiarizați corect cu procedura”.
”Codul de bune practici în materie electorală prevede că elementele fundamentale ale legislației electorale, în special componența comisiilor electorale, nu ar trebui să poată fi modificate cu mai puțin de un an înainte de alegeri. În cazul de față, componența comisiilor electorale a fost modificată prin OUG 21/2024 cu trei luni înainte de alegeri, ceea ce este foarte târziu. Această încălcare a principiului stabilității legislației electorale se datorează în mod substanțial adoptării foarte târzii a ordonanței. Comisia de la Veneția reamintește, de asemenea, că reformele destinate utilizării în cadrul unui scrutin trebuie să aibă loc suficient de devreme pentru a permite candidaților și alegătorilor să înțeleagă modificările, iar organismelor de management electoral să le înțeleagă și să le aplice. Potrivit unor părți interesate din România, nu a fost cazul. Comisia de la Veneția remarcă faptul că modificările tardive cresc riscul ca administrația electorală și alegătorii să nu fie familiarizați corect cu procedura”, se precizează în același raport.
Comisia de la Veneția critică faptul că România ”recurge frecvent” la ordonanțe de urgență, lucru reclamat în mai multe ocazii.
”După cum s-a remarcat deja într-o serie de avize anterioare ale Comisiei de la Veneția, recurgerea frecventă a României la ordonanțe de urgență (OUG) subminează calitatea legislativă, securitatea juridică și principiile democratice, inclusiv principiul separării puterilor. Acest lucru este deosebit de problematic în domeniul alegerilor, care sunt în centrul democrației. Contrar standardelor internaționale, adoptarea OUG 21/2024 nu a fost nici consensuală, nici rezultatul unei consultări publice adecvate. Codificarea legislației electorale poate contribui la evitarea revizuirilor frecvente ale legislației – inclusiv a revizuirilor tardive prin ordonanțe de urgență -, la asigurarea exhaustivității și coerenței cadrului juridic și, prin urmare, la îmbunătățirea încrederii în procesul electoral”, arată comisia, conform sursei citate.
În aceste condiții, Comisia de la Veneția recomandă autorităților române să se abțină în viitor de la legiferarea în materie electorală prin ordonanțe de urgență, cu excepția adoptării de norme privind aspecte și detalii tehnice. Se mai recomandă totodată reglementarea prin lege a fuziunii alegerilor, în cazul în care această necesitate apare în viitor, cu mult timp înainte de data alegerilor respective.