Propunerea se bazează pe concluziile unei revizuiri cuprinzătoare a politicii existente a UE în domeniul calităţii aerului şi survine unor ample consultări cu ocazia cărora s-a observat un sprijin larg pentru o acţiune la nivelul Uniunii Europene în acest domeniu, potrivit Agerpres.
„Aerul pe care îl respirăm astăzi este mult mai curat decât în deceniile precedente. Dar poluarea lui continuă să fie un ‘ucigaş invizibil ‘ şi împiedică pe mulţi oameni să ducă o viaţă activă. Prin acţiunile pe care le propunem se va reduce la jumătate numărul de decese premature cauzate de poluarea atmosferică, se va mări nivelul de protecţie pentru cele mai vulnerabile categorii şi se va îmbunătăţi calitatea vieţii pentru toţi. Noul pachet va genera, de asemenea, beneficii pentru natura şi pentru ecosistemele fragile şi va stimula industria tehnologiilor curate – un important sector de creştere economică pentru Europa”, a declarat comisarul european pentru mediu, Janez Potocnik, citat într-un comunicat.
Comisarul european pentru sănătate, Tonio Borg, a salutat adoptarea pachetului de măsuri pentru un aer curat.
„Noua politica în domeniul calităţii aerului se va traduce printr-o viaţă mai sănătoasă şi mai lungă pentru europeni – mai puţini copii afectaţi de astm sau de alte probleme respiratorii, mai puţine persoane atinse de cancer, de boli respiratorii cronice sau de boli cardiovasculare şi, în fine, mai puţini oameni morţi din cauza poluării aerului„, a argumentat Tonio Borg.
Printre componentele pachetului de măsuri adoptat miercuri se numără un nou program de aer curat pentru Europa care conţine atât măsuri menite să asigure atingerea pe termen scurt a obiectivelor existente, cât şi o serie de noi obiective în materie de calitate a aerului pentru orizontul anului 2030.
Pachetul cuprinde, de asemenea, măsuri de sprijin menite să contribuie la reducerea poluării atmosferice, cu accent pe îmbunătăţirea calităţii aerului în oraşe, pe sprijinirea activităţilor de cercetare şi inovare şi pe promovarea cooperării internaţionale.
Se estimează că, până în 2030 şi în comparaţie cu ce s-ar putea realiza pe baza dispoziţiilor existente, prin pachetul de măsuri pentru un aer curat se vor evita 58.000 de decese premature, se vor salva de la poluarea cu azot 123.000 km2 de ecosisteme (peste jumătate din suprafaţa României), se vor salva de la poluarea cu azot 56.000 km2 de zone protejate Natura 2000 (mai mult decât toată suprafaţa Croaţiei), se vor salva de la acidificare 19.000 km2 de ecosisteme forestiere.
În ceea ce priveşte beneficiile de sănătate, se estimează că acestea vor scuti societatea de costuri externe în valoare de 40-140 miliarde de euro şi vor asigura beneficii directe în valoare de aproximativ trei miliarde de euro, ca urmare a creşterii productivităţii forţei de muncă, a scăderii costurilor de sănătate, a creşterii randamentului culturilor şi a diminuării pagubelor produse clădirilor.
Printre rezultatele propunerii se va numară şi echivalentul a 100.000 de locuri de muncă suplimentare, deoarece, prin reducerea întreruperilor în muncă, vor creşte productivitatea şi competitivitatea.
Totodată, se estimează că propunerea va avea un impact net pozitiv asupra creşterii economice.
Potrivit Comisiei, calitatea necorespunzătoare a aerului este principala cauza de mediu a deceselor premature în UE, bilanţul victimelor sale fiind mai grav decât în cazul accidentelor rutiere, aceasta determinând între altele apariţia astmului sau a unor probleme respiratorii, afectând astfel şi calitatea vieţii.
Poluarea atmosferică este, de asemenea, o cauză de întreruperi în muncă şi de costuri medicale ridicate, cele mai afectate fiind categoriile vulnerabile, precum copiii, astmaticii şi persoanele în vârstă.
Ea afectează, de asemenea, ecosistemele, prin încărcarea excesivă cu azot (eutrofizare) şi prin ploi acide. Costurile directe pe care societate le suportă în urma poluării atmosferice, inclusiv pagubele produse culturilor şi clădirilor, se ridică la aproximativ 23 de miliarde de euro pe an.
Punerea în aplicare a pachetului se traduce în beneficii pentru sănătatea oamenilor de aproximativ 40 de miliarde de euro pe an, de peste 12 ori mai mult decât costurile de reducere a poluării, care, potrivit estimărilor, vor ajunge la 3,4 miliarde de euro pe an în 2030.