Comisia Europeană a înrăutăţit semnificativ prognoza privind deficitul bugetar al României în 2024. Există şi o veste bună

În prognoza publicată în toamna anului trecut, Comisia a arătat că se aşteaptă ca deficitul guvernamental al României să se reducă, de la un nivel de 6,3% din PIB prognozat la acea dată pentru 2023, până la 5,3% din PIB în 2024 şi 5,1% din PIB în 2025, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală ce urmau să fie implementare în luna ianuarie 2024.

În documentul publicat miercuri, însă, CE precizează că deficitul guvernamental este aşteptat să rămână la un nivel ridicat pe întreaga perioadă a intervalului de prognoză.

„În 2024, deficitul este prognozat să crească până la 6,9% din PIB. La fel ca şi în 2023, creşterea rapidă a cheltuielilor guvernamentale este aşteptată să fie principalul motor din spatele acestui deficit mai mare. În 2025, deficitul este prognozat să rămână stabil la 7% din PIB, plecând de la ipoteza că politicile nu vor fi modificate. Costul pe termen scurt al reformei pensiilor este aşteptat să continue la deficitul mai mare. Prognoza de deficit pe 2025 nu include posibilele reforme suplimentare care ar decurge din reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor şi reforma generală a sistemului de taxe, care sunt incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă dar pentru care nu au fost prezentate suficiente detalii”, subliniază Comisia Europeană.

Pe de altă parte, conform noilor previziuni, economia românească ar urma să înregistreze o creştere de 3,3% în 2024 şi una de 3,1% în 2025. Comparativ, în toamna anului trecut, Executivul comunitar prognoza în cazul României o creştere a PIB de 3,1% în 2024.

Alte articole

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

România primește aproape 800 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru a închide minele din Valea Jiului

„Activitatea economică s-a relansat la începutul lui 2024, după o creştere reală modestă de 2,1% în 2023. Consumul privat şi-a revenit graţie majorării pensiilor şi salariilor în sectorul public. Pentru întregul an 2024, inflaţia mai mică, creşterea veniturilor disponibile şi relaxarea condiţiilor financiare vor continua să susţină consumul privat.

Citeşte şi: Se amână iar trecerea la euro în 2024, anunță guvernatorul Băncii Naționale. De când se schimbă banii

Totuşi, perspectivele de creştere modeste în rândul principalilor parteneri comerciali din UE afectează exporturile, în timp ce importurile accelerează, ceea ce va duce la o contribuţie negativă a exporturilor la creşterea PIB-ului şi la o agravarea de deficitului de cont curent. Pe ansamblu, creşterea reală a PIB-ului ar urma să accelereze până la 3,3% în 2024″, se arată în raportul publicat miercuri de executivul comunitar.

O altă veste bună este că inflaţia este aşteptată să continue să scadă în România, până în 2025, chiar dacă va fi doar o scădere graduală. Totuşi, majorările semnificative de salarii şi pensii pun presiuni pe creşterea preţurilor şi vor păstra inflaţia de bază la un nivel superior inflaţiei generale.

Potrivit celor mai recente prognoze ale Executivului comunitar, rata medie a inflaţiei este aşteptată să scadă de la 9,7% în 2023, până la 5,9% în 2024 şi 4% în 2025, dar riscurile sunt orientate spre o reducere mai treptată.

De asemenea, datoria guvernamentală a României este aşteptată să crească, de la un nivel de 48,8% din PIB în 2023, până la aproape 51% din PIB în 2024 şi 53,9% din PIB în 2025. Riscurile la adresa perspectivei fiscale sunt orientate spre deficite mai mari, în special în 2024, când chletuielile suplimentare pre-electorale ar putea creşte şi mai mult chletuielile.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.

Citeşte şi: Marcel Ciolacu, enervat de produsele vandute la acelaşi preţ, deşi scade cantitatea: „Din punctul meu de vedere, nu au niciun fundament economic”