Comisia Europeană a realizat raportul. Ce părere are Ursula von der Leyen despre justiția din România

Comisia Europeană susține că în România încă există anumite probleme în sistemul judiciar, ce trebuie corectate cât mai rapid. CE a evidențiat faptul că cetățenii nu au încredere în autorități, pe care le consideră corupte. De asemenea, au fost identificate probleme legate de independența presei, scrie News.

Raportul Comisiei cuprinde patru mari capitole: reformele din sistemele naţionale de justiţie, cadrul anticorupţie, libertatea şi pluralismul mass-mediei şi alte mecanisme de control şi echilibru instituţional.

Justiție

La capitolul referitor la sistemul de justiţie, raportul pentru România arată că modificările aduse regimurilor de răspundere civilă şi disciplinară consolidează independenţa sistemului judiciar, dar unele cazuri de sancţiuni disciplinare în ceea ce priveşte anumiţi magistraţi continuă să ridice motive de îngrijorare.

De asemenea, în ciuda eforturilor continue de îmbunătăţire a situaţiei, deficitul tot mai mare de magistraţi generează preocupări serioase, deoarece ar putea avea în timp un impact asupra calităţii şi eficienţei sistemului judiciar.

Alte articole

Comisia Europeană propune noi reguli prin care să-i sprijine pe fermieri. Este prioritară inclusiv combaterea practicilor comerciale neloiale

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

Nu au existat evoluţii în ceea ce priveşte impactul măsurilor luate pentru a aborda problema duratei excesive a procedurilor civile şi penale în urma hotărârilor judecătoreşti definitive ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, mai constată raportul.

Corupția

În ceea ce priveşte corupţia, percepţia experţilor şi a directorilor de companii este că nivelul corupţiei în sectorul public rămâne ridicat. În Indicele de percepţie a corupţiei 2022 realizat de Transparency International, România obţine un scor de 46/100 şi se situează pe locul 25 în Uniunea Europeană şi pe locul 63 la nivel global.

Reforma Codurilor penal şi de procedură penală din România a fost adoptată, dar Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului pentru a clarifica termenul de prescripţie s-a lovit de răspunsul legislativ întârziat şi a dus la închiderea unor cazuri de corupţie şi la anularea de condamnări, arată raportul CE. De asemenea, procesele de corupţie au fost amânate din cauza reorganizării judiciare, ceea ce riscă întârzieri şi chiar atingerea termenului de prescripţie, avertizează documentul.

Aplicarea regulilor privind activitatea de lobby pentru membrii guvernului rămâne în continuare de îmbunătăţit. Nu s-a înregistrat încă niciun progres în ceea ce priveşte introducerea unor norme privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului, menţionează raportul.

Presă

La capitolul presă, experţii CE au ajuns la concluzia că nu s-au înregistrat schimbări semnificative în ceea ce priveşte punerea în aplicare a cadrului juridic privind transparenţa proprietăţii mass-media.

De asemenea, nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte recomandarea din 2022 de a consolida conducerea independentă şi independenţa editorială a serviciilor publice de media.

Finanţarea mijloacelor de informare în masă, în special a celor audiovizuale, de către partidele politice nu are transparenţă.

De asemenea, nu s-au înregistrat îmbunătăţiri semnificative ale cadrului juridic privind accesul la la informaţii.

Situaţia în ceea ce priveşte ameninţările, cazurile de hărţuire şi violenţa împotriva jurnaliştilor rămâne o problemă, constată raportul.

Mecanisme de control și echilibru instituțional

Comisia Europeană notează că există noi instrumente ce vizează îmbunătăţirea transparenţei şi a calităţii procesului de luare a deciziilor şi adoptare a legislaţiei, dar constată că utilizarea ordonanţelor guvernamentale de urgenţă (OUG) a crescut.

Până în prezent, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte asigurarea unor consultări publice eficiente, dar autorităţile şi-au luat angajamente în vederea îmbunătăţirii acestor procese, menţionează raportul.

Nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte obţinerea acreditării pentru un Birou Naţional pentru Drepturile Omului, mai constată documentul.

Deşi au fost raportate îmbunătăţiri ale cadrului juridic, organizaţiile societăţii civile continuă să se confrunte cu provocări juridice şi financiare, se arată în raportul pe 2023 privind situaţia statului de drept în România.

Ce progrese a făcut România, potrivit Comisiei Europene. Unde mai are de lucrat

România a făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte asigurarea faptului că revizuirea legilor justiţiei consolidează garanţiile pentru independenţa sistemului, inclusiv pentru a reforma regimul disciplinar al magistraţilor, şi unele progrese în ceea ce priveşte luarea de măsuri pentru a aborda preocupările rămase cu privire la anchetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor din cadrul sistemului judiciar, ţinând seama de standardele europene şi avizele relevante ale Comisiei de la Veneţia, menţionează raportul.

S-au făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte abordarea provocărilor operaţionale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv în ceea ce priveşte recrutarea de procurori, precum şi unele progrese în ceea ce priveşte monitorizarea îndeaproape a impactului noului sistem asupra investigării şi urmăririi penale a infracţiunilor de corupţie din sistemul judiciar.

În schimb, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte introducerea unor norme privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului.

Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte consolidarea normelor şi mecanismelor de consolidare a unei conduceri independente şi a independenţei editoriale a serviciilor publice de media, ţinând cont de standardele europene privind mass-media din serviciul public.

Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte asigurarea unei consultări publice eficiente înainte de adoptarea proiectelor legislative.

Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte continuarea eforturilor de creare a unei instituţii naţionale pentru drepturile omului, ţinând seama de principiile ONU de la Paris.