Comisia Europeană a suplimentat fondurile pentru construcţia de autostrăzi în România

CE a hotărât să acopere costurile de construcţie a două tronsoane de autostradă din România, finanţate iniţial de statul român prin împrumuturi bancare. Prin decizia semnată de comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, 262 milioane de euro au fost alocaţi din Fondul de coeziune pentru aceste proiecte. Această decizie ridică nivelul contribuţiei Comisiei Europene la construirea acestor autostrăzi la 439 milioane de euro.

Din această sumă, 287 milioane de euro sunt destinaţi autostrăzii Arad-Timişoara şi 151,5 milioane de euro sunt pentru varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă.

Autostrada Arad – Timişoara şi varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă au fost date în folosinţă în 2011, respectiv 2012. Ele au fost construite cu fonduri de la bugetul de stat, cu granturi de la Comisia Europeană şi cu împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi, respectiv, de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

„Infrastructura rutieră este unul dintre principalele instrumente prin care putem reduce diferenţele de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene, iar România va avea întotdeauna în mine un partener pentru realizarea marilor proiecte de infrastructură”, a declarat comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.

Alte articole

S-a deschis lotul Chețani – Câmpia Turzii pe Autostrada Transilvania. Asocierea Strabag – Geiger a finalizat lucrările cu 8 luni înainte de termen VIDEO

Topul constructorilor de autostrăzi în luna septembrie: Umbrărescu pe locul doi, după gigantul elveţian care lucrează la Autostrada Transilvania

Fondul de coeziune al Uniunii Europene este destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic decât 90% din media Uniunii. Acest fond vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile. Printre priorităţile Fondului de coeziune se află şi dezvoltarea reţelei transeuropene de transport.

Citeşte şi Master Planul General de Transport. Ce autostrăzi şi drumuri urmează să fie construite în România până în 2030