Comisia Europeană ameninţă cu sancţiuni ţările care nu primesc migranţi

Executivul european a cerut accelerarea expulzărilor, prin „încheierea rapidă” de acorduri de readmisie cu Nigeria și Tunisia și reținerea „persoanelor pentru care a fost luată decizia de retrimitere” dacă există ‘un risc de fugă”.

„Este de datoria noastră să le transmitem clar migranților, partenerilor noștri din terțe țări și concetățenilor noștri că, dacă oamenii au nevoie de ajutor, îi vom ajuta, dacă nu, ei trebuie să se întoarcă”, a insistat prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Circa 13.500 de solicitanți de azil au fost până în prezent „relocați” din Grecia și Italia (dintre care aproximativ 9.600 din Grecia), în condițiile în care restul țărilor europene s-au angajat în septembrie 2015 să primească până la 160.000 în doi ani. Acest plan este menit să demonstreze solidaritatea UE cu migranții care fug de război și să reducă presiunea imensă asupra Atenei și Romei, scrie Agerpres.

Dar Ungaria, Austria și Polonia „refuză în continuare să participe la program”, în timp ce altele (Republica Cehă, Bulgaria, Croația și Slovacia) „nu se implică decât într-o măsură foarte limitată”, a deplâns Comisia.

Alte articole

UPDATE Ursula von der Leyen rămâne la conducerea Comisiei Europene. Este prima femeie care obţine două mandate consecutive în fruntea executivului european

Grecia interzice munca în aer liber până după-amiaza. Cum au luat autoritățile decizia

Dacă statele membre „nu își intensifică’ acțiunile de relocare în scurt timp, Comisia „nu va ezita să își folosească puterile conferite de tratate”, a reiterat executivul european, cu referire la procedurile de infringement prevăzute în legislația europeană.

Uniunea Europeană încearcă să reducă imigrația după ce aproximativ 1,6 milioane de refugiați și migranți au ajuns pe continent, via Marea Mediterană, în 2014-2016.

„Rata de returnare trebuie îmbunătățită”, a declarat la rândul său joi comisarul pentru migrație Dimitris Avramopoulos, prezentând noi propuneri ale executivului european pentru a crește deportările. „Statele membre ar trebui să utilizeze de asemenea posibilitatea de a plasa migranții în detenție dacă există riscul de sustragere și pentru perioadă suficientă pentru a fi în măsură să completeze procedura de returnare și readmisie”, a adăugat el.

Comisia Europeană consideră că statele membre ar trebui să ia în considerare perioade de detenție mai lungi de până la 18 luni, deși Avramopoulos a adăugat că aceasta ar trebui să fie o opțiune numai în cazurile în care „migranții nu cooperează” sau „există riscul de sustragere”.

Bruxellesul a mai prezentat joi un „plan de acțiune” pentru a trimite înapoi într-o manieră mai sistematică migranții non-eligibili la dreptul de azil. Comisia cere statelor membre în special să scurteze „timpul de recurs” împotriva deciziilor de returnare, care să nu mai „comporte data de expirare”. Executivul european a propus să pună la dispoziția statelor membre 200 de milioane de euro în 2017, „pentru a sprijini măsurile la nivel național în materie de returnare, precum și acțiuni europene comune”.

Negocierea acordurilor de readmisie cu țări terțe ar trebui accelerată, consideră executivul european, care solicită „încheierea rapidă” a unor astfel de acorduri cu Nigeria, Tunisia și Iordania, dar și „angajarea unui dialog cu Marocul și Algeria”.