Comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a declarat că aceste măsuri sunt făcute să eficientizeze politicile noastre privind acordarea de vize, astfel încât acestea să devină „mai puternice, mai eficace şi mai sigure”.
Concret, comisarul european a propus înăsprirea condiţiilor de atribuire a vizelor ţărilor partenere care nu cooperează suficient în cadrul readmisiei.
Prin acest mecanism, noile reguli prevăd o evaluare regulată în cadrul cooperării lor de către Comisie şi, dacă va fi necesar, adoptarea unor restricţii ale codului privind vizele.
În paralel, se aşteaptă ca reforma să faciliteze procedurile pentru cei care călătoresc cu acte în regulă. Astfel, legea pervede o perioadă cuprinsă între 15 şi 10 zile pentru aprobarea unei cere de viză, prelungirea progresivă a duratei de validitate a vizelor pentru intrări multiple, precum şi a introducerii de vize de scurt sejur. Acestea din urmă vor fi livrate la frontierele Uniunii Europene pentru o durată de 7 zile şi numai pentru statul membru pentru care s-a emis viza.
Propunerile Comisiei trebuie să fie aprobate şi de către Parlamentul European şi de statele membre ale UE. În acest caz, Elveţia, membră a spaţiului Schengen, va trebui să aplice noile reguli. În cazul unui refuz din partea Elveţiei, acestă ţară ar putea fi exclusă din Spaţiul Schengen.
În 2016, ţările din zona Schengen au acordat aproximativ 14 milioane de vize pentru sejururi de scurtă durată, care le oferă posesorilor acestor vize o şedere de maximum 90 de zile.
Reforma este destinată în special reducerii fenomenului migraţiei din Orientul Mijlociu şi din Africa.
Din 2014, aproximativ 1,8 milioane de refugiaţi au ajuns în Europa traversând Mediterana, potrivit evidenţele ONU. Valurile de migranţi au provocat însă tensiuni în interiorul Uniunii Europene.