„Comisia Europeană propune îmbunătăţirea elementelor de securitate ale cărţilor de identitate ale cetăţenilor UE (…). În contextul în care aproximativ 80 de milioane de europeni nu au cărţi de identitate care să poată fi scanate deoarece nu au elemente biometrice de identificare, obiectivul este blocarea utilizării documentelor false de către terorişti şi infractori de drept comun pentru a ajunge din state extracomunitare în spaţiul UE”, anunţă Comisia Europeană într-un comunicat postat pe site-ul instituţiei.
Date furnizate de Agenţia UE pentru protecţia frontierelor (Frontex) arată că România ocupă primul loc la capitolul documente de identitate falsificate, potrivit site-ului agenţiei ANSA. Pe locurile următoare se situează Italia şi Grecia.
Printre măsurile propuse de Comisia Europeană se numără adoptarea unor standarde comune de securitate la nivel comunitar şi „obligativitatea transpunerii datelor biometrice pe cardurile de identitate”, adică a amprentelor şi imaginilor faciale.
„La șase luni după ce a prezentat, în octombrie 2017, pachetul antiterorism, Comisia propune o serie de măsuri care au următoarele obiective:
În document, se mai precizează că propunerile prezentate „ar trebui să fie adoptate de colegiuitori în regim de urgență, astfel încât cetățenii UE să trăiască într-un climat de siguranță și mai puternic”.
Comisia Europeană propune îmbunătățirea elementelor de securitate cu care sunt prevăzute cărțile de identitate ale cetățenilor UE și documentele de ședere ale membrilor de familie ai acestora din afara UE.
Măsurile aprobate:
stabilirea unor standarde comune de securitate în întreaga UE în conformitate cu standardele minime de securitate stabilite de OACI;
instituirea obligativității datelor biometrice în cazul țărilor care eliberează cărți de identitate: de acum înainte, cărțile de identitate ale cetățenilor UE (în vârstă de peste 12 ani) și documentele de ședere ale membrilor de familie ai acestora din afara UE vor include date biometrice, și anume amprente digitale și imagini faciale care vor fi stocate pe cipul documentului. Această măsură va fi însoțită de garanții mai stricte cu privire la acordarea accesului la elementele biometrice;
punerea în aplicare a unui proces ambițios de eliminare treptată a documentelor neconforme: noile norme prevăd o eliminare relativ rapidă, dar treptată, a documentelor neconforme la expirarea valabilității acestora sau cel târziu în termen de cinci ani și, respectiv, de doi ani în cazul celor mai puțin sigure (care nu pot fi citite automat).
Propunerea de regulament nu prevede introducerea unor cărți de identitate obligatorii pe întregul teritoriu al UE, ci modernizarea elementelor de securitate ale documentelor existente. Statele membre vor avea deplina libertate de decizie în ceea ce privește reglementarea celorlalte aspecte legate de concepția cărților naționale de identitate. Prin introducerea acestor standarde îmbunătățite, propunerea urmează o abordare similară celei deja aplicate de UE cu privire la elementele de securitate ale pașapoartelor.