UPDATE. Politica de Coeziune va avea pentru prima oară în istoria Uniunii Europene cea mai importantă alocare, de 374 de miliarde de euro, pentru perioada 2021-2027, iar România va primi cu 8% mai mult decât în perioada 2014-2020, a scris marţi, pe pagina sa de Facebook, comisarul pentru politica regională, Corina Creţu.
„Astăzi a fost, cred, cel mai important moment al mandatului meu de Comisar European. Pentru prima oară în istoria Uniunii Europene, Politica de Coeziune va avea cea mai importantă alocare, 374 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, pentru 27 de state membre (din păcate, Marea Britanie va părăsi proiectul european în martie 2019). Nu au fost negocieri uşoare, având în vedere plecarea celui de-al doilea net contributor la Bugetul UE şi nevoia de a introduce noi priorităţi. Alocarea pentru România în ceea ce priveşte fondurile pe care le gestionez se ridică la aproape 31 de miliarde pentru perioada 2021-2027, cu aproximativ 8 la sută mai mult faţă de perioada 2014-2020. Am conştiinţa împăcată”, afirmă Corina Creţu.
La începutul acestei luni, Comisia Europeană a prezentat, pentru prima dată în istorie, propunerea sa pentru noul buget pe termen lung al UE, atât în preţurile curente, cât şi în preţurile constante din 2018. Marţi, Comisia a publicat toate cifrele relevante pentru diversele programe de cheltuieli, atât în preţurile curente, cât şi în preţurile constante din 2018.
În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiţii a UE. Conform acestor propuneri, vor fi majorate fondurile de coeziune pentru Italia şi alte state membre din sudul continentului afectate de criza economică şi valul de emigranţi, urmând ca în paralel să fie redusă finanţarea pentru regiunile mai sărace din statele estice ale blocului comunitar.
Potrivit unor surse comunitare, Polonia se poate aştepta la o reducere cu 23% a fondurilor de coeziune în timp ce o scădere de 24% este avută în vedere pentru Ungaria. În schimb, Italia se poate aştepta la o creştere de 6%.
Bugetul pentru perioada 2021-2027, primul după ce Marea Britanie va ieşi din UE, ar urma să crească până la 1.100 miliarde euro, de la 1.000 miliarde euro în actuala perioadă de şapte ani. Propunerile Comisiei vizează alocarea unor resurse mai mari pentru cercetare, securitate şi economie digitală precum şi limitarea fondurilor pentru regiunile mai sărace şi fermieri.
„Propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, care să nu lase pe nimeni în urmă. Am îmbunătăţit flexibilitatea acestei politici pentru a o adapta la noile priorităţi şi pentru a spori protecţia cetăţenilor UE. Am simplificat, de asemenea, normele, iar acest lucru va fi în beneficiul tuturor, de la întreprinderile mici la antreprenori şi la şcoli şi spitale, care vor putea obţine fonduri mai uşor”, a declarat comisarul pentru politica regională, Corina Creţu.
Printre principalele elemente ale propunerii Comisiei pentru modernizarea politicii de coeziune se regăseşte şi o abordare adaptată. Politica de coeziune clasifică regiunile în trei categorii: regiuni mai puţin dezvoltate, regiuni de tranziţie şi regiuni dezvoltate. PIB-ul pe cap de locuitor rămâne în continuare principalul criteriu de alocare a fondurilor necesare pentru a reduce discrepanţele şi a ajuta regiunile cu venituri şi creştere economică scăzute sa recupereze decalajele. De asemenea, au fost introduse noi criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren, şi anume şomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educaţie, schimbările climatice şi primirea şi integrarea migranţilor.
Financial Times: Uniunea Europeană vrea să diminueze volumul fondurilor destinate ţărilor est-europene
Uniunea Europeană intenţionează să redirecţioneze fonduri de coeziune de 30 de miliarde de euro destinate ţărilor din Europa Centrală şi de Est spre state precum Grecia, Italia şi Spania, arată documente obţinute de cotidianul Financial Times.
Planul Comisiei Europene de reformare a politicilor de coeziune, în valoare de 330 de miliarde de euro, reprezintă unul dintre cele mai disputate elemente ale proiectului bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.
Proiecte de documente obţinute de Financial Times arată modificarea criteriilor prin care Comisia Europeană alocă fondurile, astfel că ţările din Europa Centrală şi de Est riscă să se confrunte cu reduceri ale finanţării mai mari decât ponderea de 10% prevăzută la nivel general pentru programul de coeziune.
Cifrele exacte încă fac obiectul unor dezbateri politice dure în cadrul Comisiei Europene. Dar modelul care le este prezentat comisarilor UE propune diminuarea finanţării destinate Poloniei cu 23%, reprezentând o scădere cu 19,5 miliarde de euro comparativ cu perioada 2014-2020, când Varşovia a primit 83,9 miliarde de euro la valoarea din 2018.