Conflictul dintre Bruxelles și Budapesta continuă. Motivele, introducerea amendamentului în legislația națională prin care se interzice prezentarea homosexualității și a schimbării de sex în conținutul adresat minorilor, precum materialele educaționale școlare și programele de televiziune.
În vreme ce Guvernul Fidesz susține că legea nu discriminează nicio comunitate, ci-și propune protejarea copiilor, Comisia Europeană crede că inițiativa lui Viktor Orban este „homofobă” și „transfobă” și astfel, se află în contradicție cu principiile legislației UE, informează Reuters.
„Protecția copiilor este o prioritate absolută pentru UE și pentru statele sale membre. Cu toate acestea, legea ungară conține dispoziții care nu sunt justificate pe baza promovării acestui interes fundamental sau sunt disproporționate pentru a atinge obiectivul declarat”, a transmis vineri, executivul european.
În plus, Comisia Europeană a mai criticat Ungaria și pentru închiderea postului de radio Klubradio, o entitate care se recomandă drept „independentă”, dar care este considerată „bombă cu ceas” de liderii politici din Ungaria.
Și de această dată, Comisia Europeană a argumentat:
„Prin comportamentul său, Ungaria a încălcat, de asemenea, libertatea de exprimare, așa cum este consacrată în Carta drepturilor fundamentale a UE”, a declarat executivul UE.
Dacă Viktor Orban nu va renunța la legislația anti-LGBT, tribunalele europene vor aplica amenzi zilnice Ungariei, care vor fi scăzute din fondurile UE alocate maghiarilor.
Ungaria se numără printre țările europene cu leadership politic conservator asumat, alături de alte state ale blocului comunitar, precum Polonia și Slovenia.
Zilele trecute, președintele polonez Andrzej Duda a susținut un discurs prin care a atenționat că guvernul sprijină familia naturală, uniunea dintre femeie și bărbat, singura care poate ajuta la evoluția societății.
„Un stat înțelept și autoritățile sale susțin familia în toate modurile posibile, deoarece existența familiilor garantează supraviețuirea statului, a națiunii și a societății.
(…) Ca națiune ne-am dedicat valorilor creștine de peste 1.050 de ani și, indiferent dacă am avut un stat sau nu, aceste valori au fost forța noastră extraordinară călăuzitoare”, a punctat liderul polonez.
Și în România, marea majoritate a cetățenilor sunt mai degrabă conservatori, însă această poziție nu este asumată oficial și de liderii politici. Potrivit unu sondaj INSCOP realizat în octombrie 2021, 69% dintre români ar vota cu un partid naționalist, iar 63% dintre români preferă valorile tradiționale, în detrimentul celor „progresiste”. Cea de-a doua tabără este reprezentată de doar 31%.