Comisia Iordache a aprobat modificările aduse Codului de procedură penală. USR contestă proiectul la CCR

UPDATE USR va contesta la Curtea Constituţională proiectul de modificare a Codului de procedură penală, a anunţat, joi, preşedintele partidului, Dan Barna.

„Am văzut satisfacţia de pe chipul domnului Nicolicea (Eugen Nicolicea, deputat PSD, membru al Comisiei speciale pentru elaborarea Legilor Justiţiei – n.r.), este sentimentul criminalului care a terminat de tranşat cadavrul Justiţiei, pentru că aşa arată ceea ce s-a întâmplat astăzi, adică faptul că s-a adoptat un amendament prin care apelul este golit de conţinut. Cum preşedintele a fost transformat în notar, iată că instanţele de apel sunt transformate, la rândul lor, în instanţe de tip notariat, pentru că tocmai aflăm că ele nu mai pot schimba o decizie de fond”, a declarat Barna, la Palatul Parlamentului.

Potrivit liderului USR, această decizie, „în mod particular şi explicit, e clar pentru toată România, este făcută exclusiv cu dedicaţie pentru domnul Tăriceanu, pentru domnul Dragnea, numai că, faţă de Ordonanţa 13 şi faţă de ce s-a întâmplat până acum, modificarea Codului de procedură penală are afect asupra tuturor infractorilor din România”.

Alte articole

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat noile legi ale justiţiei

Klaus Iohannis va promulga legile justiţiei, dacă vor trece de controlul CCR: „Atunci putem în mod real să ne aşteptăm la ridicarea MCV-ului”

„În momentul de faţă, România devine în mod oficial un stat infracţional, un stat în care legea este făcută de infractori pentru propriile interese. (…) Evident, vom ataca la Curtea Constituţională acest Cod de procedură penală, pentru că este obligatoriu acest lucru şi e singura soluţie şi singura speranţă pe care o mai avem în momentul de faţă”, a susţinut Dan Barna.

El a adăugat că proiectul de modificare a Codului de procedură penală „este marea prespălare penală a României”, pentru că dacă acest proiect devine lege în România „vom avea o mulţime de persoane, în diverse stadii de proces, care brusc vor deveni inocenţi şi curaţi”.

UPDATE Printre ultimele modificări făcute joi de Comisiei se numără şi cea care prevede: „Instanţa de apel nu poate desfiinţa sentinţa primei instanţe prin care s-a dispus achitarea inculpatului şi nu poate pronunţa o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt administrate probe noi care să conducă la desfiinţarea soluţiei de achitare a primei instanţe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea”, potrivit unui amendament adoptat.

De asemenea, o altă modificare prevede că organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la persoană în termen de maximum un 1 an de zile de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă.

Organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la inceperea urmăririi penale cu privire la persoană dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a dispune caeastă măsură, fie la clasarea cauzei într-un an de la începerea urmăririi penale cu privire la faptă.

UPDATE Un amendament al deputatului UDMR Marton Arpad spune că în cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile.

Dacă probele dintr-o înregistrare sunt obţinute în mod nelegal, Comisia a decis că procurorul poate să le distrugă şi întocmrşte un proces verbal în acest sens şi îl va depune la dosarul în cauză. 

În forma actuală, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dar fără a fi specificat un termen limită.

Modificarea adusă în cazul arestării preventive este că judecătorul sau instanţa de judecată poate decide măsura arestului preventiv doar dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice, fiind eliminată formularea “suspiciuni rezonabile”

Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice.

Într-o altă modificare a fost introdusă sintagma “în mod excepţional” şi “motivată” în ceea ce priveşte aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat.

“Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, numai în mod excepţional şi motivat, dacă această măsură se impune în interesul rezvolvării cauzei”, potrivit amendamentului adoptat de Comisia specială.

O altă prevedere introduce un termen de până la 6 luni de la săvârşirea unei infracţiuni pentru depunerea unui denunţ

“Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii”, spune amendamentul.

Potrivit unui amendament PSD, “după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”.

______________

UPDATE Comisia specială pentru legile Justiţiei a adoptat, joi, un amendament la Codul de procedură penală, care prevede că audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.

„Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive intervenind un interval de 12 ore”, prevede articolul adoptat.

De asemenea, parlamentarii din comisie au decis că „declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi obligatoriu înregistrate cu mijloace tehnice audio şi puse integral la dipoziţia apărării sub sancţiunea excluderii acestei probe”.

„În cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului de către procuror se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audio-video. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declaraţia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă”, a mai stabilit comisia.

Potrivit noilor prevederi, martorul poate refuza să depună mărturie cu privire la acele fapte sau împrejurări care ar putea atrage răspunderea sa pentru săvârşirea unei fapte penale. O persoană audiată în calitate de martor protejat sau ameninţat nu poate fi audiată în aceeaşi cauză, în calitate de martor cu identitate reală decât dacă au încetat temeiurile care au condus la acordarea altei calităţi. O persoană nu poate avea mai multe calităţi de martor fără identitate reală şi nici nu poate fi în acelaşi timp şi martor ameninţat şi martor protejat în aceeaşi cauză, cu privire la aceleaşi fapte sau împrejurări.

Înregistrările efectuate de părţi şi de subiecţii procesuali principali constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Înregistrările de pe camerele de supraveghere aşezate în locurile publice pot constitui mijloace de probă, a mai stabilit comisia.

Un alt articol adoptat prevede că „pentru a putea servi la pronunţarea unei soluţii de trimitere în judecată, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, înregistrările audio şi video şi fotografiile furnizate de părţi, de subiecţii procesuali principali ori de alte persoane trebuie să poată fi verificate din punct de vedere al legalităţii obţinerii lor şi expertizate, în vederea stabilirii realităţii ori veridicităţii acestora”.

„Condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei nu pot fi dispuse pentru alte fapte decât cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Nu se poate dispune extinderea procesului penal în faza de judecată pentru alte fapte sau circumstanţe decât cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Schimbarea încadrării juridice poate fi dispusă numai în cazul în care situaţia de fapt poate primi o altă încadrare juridică decât cea reţinută în actul de trimitere în judecată. Hotărârea de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei trebuie să cuprindă descrierea elementelor constitutive ale infracţiunii pentru care s-a dispus soluţia, probele pe care se întemeiază fiecare element constitutiv, inclusiv latura subiectivă, precum şi motivele pentru care probele şi argumentele în apărare au fost înlăturate”, au mai decis parlamentarii.

________________

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a adoptat, joi, un amendament la proiectul de modificare a Codului de procedură penală, care prevede că este interzisă, în timpul urmăririi penale, comunicarea publică a oricărei informaţii referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii.

“În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţile publice referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul acestor proceduri şi nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate”, se arată în amendamentul propus de PSD şi UDMR şi adoptat în Comisia care discută modificările la Codurile penale, transmite News.ro.

De asemenea, o altă modificare prevede că, “dacă organele judiciare au comunicat public date şi informaţii privind începerea urmăririi penale, luarea unor măsuri preventive sau trimiterea în judecată a unei persoane, acestea sunt obligate să comunice în mod similar şi soluţiile de achitare, clasare sau încetare a procesului penal, după caz”.