Vot final la proiectul de modificare a Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor: 179 voturi pentru, 90 împotrivă UPDATE

UPDATE Votul final în Senat privind modificarea Legii 303/2004 şi a Legii ANI, posibil luni

Conducerea Senatului a decis programul de adoptare a rapoartelor pe marginea proiectelor de lege privind modificarea Legii privind Statutul magistraţilor şi a Legii ANI, luni fiind posibilă acordarea votului final în plen pentru modificarea celor două legi.

”Senatul a fost sesizat, astăzi, în calitate de Cameră decizională, cu două proiecte de legi care au fost astăzi votate la Camera Deputaţilor. Este procedura uzuală şi,sigur, în calitate de preşedinte al Senatului am convocat Biroul Permanent pentru a stabili pentru cele două legi termenele de depunere a amendamentelor şi de prezentare a raportului final. Pentru ambele legi, termenul de depunere a amendamentelor a fost stabilit pentru joi, 14 decembrie, ora 9.00, iar depunerea raportului, luni, 18 decembrie”, a anunţat preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Alte articole

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat noile legi ale justiţiei

Klaus Iohannis va promulga legile justiţiei, dacă vor trece de controlul CCR: „Atunci putem în mod real să ne aşteptăm la ridicarea MCV-ului”

UPDATE Bp al Senatului: Joi – termen pentru depunerea amendamentelor la proiectele de modificare a statutului magistraților și a legii ANI

Senatul a fost sesizat luni, în calitate de Cameră decizională, cu proiectul de modificare a statutului judecătorilor și procurorilor și proiectul de modificare a legii ANI, termenul de depunere a amendamentelor fiind stabilit pentru joi, urmând ca rapoartele comisiilor sesizate să fie finalizate până luni, 18 decembrie.

UPDATE. Deputații au dat luni vot final la proiectul privind modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, după ce pe 6 decembrie au votat pe articole actul normativ, după aproape 13 ore de dezbateri. Au votat în favoarea proiectului 179 de deputați, iar împotrivă 90.

Deputații au adoptat miercuri seara un amendament conform căruia statul se îndreaptă cu acțiune în regres, prin Ministerul Finanțelor, împotriva magistraților care au săvârșit erori.

„După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se îndreaptă cu o acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credință sau gravă neglijență, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, se arată în amendamentul votat de 100 de deputați. Au votat împotrivă 20 de deputați și trei s-au abținut.

Alineatul 6 invocat în amendament prevede că: „Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice”.

Anterior, Comisia parlamentară specială privind legile justiției respinsese această propunere în favoarea unui amendament formulat de UNJR și Asociația Magistraților, potrivit căruia statul ‘are dreptul’ de a se îndrepta împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârșit o eroare judiciară din neglijență sau cu rea-credință.

Amendamentul modifică articolul 96 din Legea 303/2004. Primele 96 de articole au fost aprobate într-o ședință maraton, consacrată modificării Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor.

La finalul dezbaterilor de miercuri, președintele Comisiei parlamentare speciale privind legile justiției, Florin Iordache, a declarat că acest amendament a rămas în forma propusă de inițiator.

„La articolul 96, care vizează răspunderea magistraților, a fost adoptată formula în care, atunci când se constată rea-credință sau gravă neglijență iar statul plătește despăgubiri, statul trebuie să se îndrepte apoi împotriva magistratului care cu rea-credință și gravă neglijență a produs acea eroare. Deci, din cele trei forme care existau ‘statul se poate’, așa cum era reglementat, sau ‘statul are dreptul’, formularea care a fost astăzi adoptată, cu majoritate de voturi, este ‘statul se îndreaptă’. Mai pe scurt, de aici încolo, atunci când legea va fi promulgată, atunci când statul va fi obligat la despăgubiri de către un cetățean, statul este obligat să se îndrepte împotriva magistratului, judecător sau procuror, care cu rea-credință sau gravă neglijență a produs acea eroare”, a explicat Florin Iordache.

Potrivit acestuia, „lucrările au degenerat” și nu a existat nicio dezbatere, „ci mai mult un scandal”.

„Dar ceea ce a contat și este cel mai important mesaj din această lege — că atunci când această lege — Legea 303 — va fi promulgată, magistratul care cu rea-credință sau gravă neglijență a greșit va plăti”, a adăugat vicepreședintele Camerei Deputaților.

El a susținut că ședința a durat peste 12 ore „pentru că s-a încercat o anumită majoritate cu încălcarea Regulamentului”. „Și aici trebuie să fim mult mai fermi. Eu înțeleg jocul democratic, înțeleg că fiecare parlamentar are o anumită opțiune, dar trebuie să respectăm anumite reguli. (…) Modul în care s-a transmis, că se încearcă să se blocheze Parlamentul… dacă în Parlament nu avem o dezbatere, nu putem modifica legile, atunci unde? (…) Ori schimbăm regulamentul și putem face dezbateri nesfârșite câte zile vrem, dar dacă avem niște reguli stabilite clar prin regulament, cred că și puterea și opoziția trebuie să le respecte. Ce facem cu legile următoare? (…) Nu întotdeauna minoritatea trebuie să fie mulțumită de votul care rezultă în urma majorității”, a spus Iordache.

Tot miercuri, deputații USR și PNL s-au declarat nemulțumiți de forma adoptată pe articole, susținând că PSD dorește să subordoneze toate instituțiile statului român și chiar că a avut loc „o lovitură de stat de catifea la Palatul Parlamentului”. În cursul zilei, deputații USR au organizat și un protest în sala de plen.

Printre cele mai importante modificări adoptate de Comisia parlamentară specială privind legile justiției se numără aceea că șeful statului nu poate refuza numirea președintelui și vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție. „Președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către președintele României, la propunerea CSM — Secția pentru judecători—, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani. Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1” , se arată în amendament.

Un alt articol al acestui proiect prevede că membrii familiilor aflați în întreținerea judecătorilor și procurorilor vor beneficia de asistență medicală gratuită.

Parlamentarii au mai decis că judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare și beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în șase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate în calitate de judecător sau procuror, actualizate la data stabilirii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor îndreptățite.

Un alt amendament adoptat prevede că se consideră vechime în magistratură perioada în care o persoană a exercitat funcția de notar de stat.

UPDATE Modificările aduse legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor va intra luni la vot final în Camera Deputaţilor, după şedinţa solemnă de plen reunit, a decis Biroul Permanent. De asemenea, şi modificarea legii ANI va intra azi la vot final în Camera Deputaţilor.

În mod normal, sesiunea săptămânală de vot final în Camera Deputaţilor este marţi, după prânz.

”Care e diferenţa dacă a azi sau dacă e mâine?”, a spus Florin Iordache, întrebat de ce intră azi la vot final legea 303/2004 şi nu marţi, aşa cum este normal.

”Noi nu ţinem şedinţele de Birou Permanent în funcţie de cum se organizează protestatarii”, a mai spus el.

Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost adoptată miercurea trecută pe articole în Camera Deputaţilor, într-o şedinţă maraton care a durat peste 12 ore, votul final fiind însă amânat pentru că PSD – ALDE – UDMR nu au reuşit să strângă suficienţi deputaţi pentru a adopta actul normativ.

Singura modificare adoptată de plen faţă de varianta comisiei a fost obligativitatea statului de a se îndrepta împotriva magistratului care a săvârşit o eroare din rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

UPDATE Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a început luni dezbaterile asupra legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cea mai importantă modificare preconizată fiind scoaterea Inspecţiei Judiciare din subordinea CSM şi transformarea sa într-o instituţie independentă. Comisia a adoptat un amendament care introduce noi condiţii pentru ca un magistrat să ajungă membru CSM: vechime de minimum 7 ani şi să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii trei ani, potrivit News.ro.

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a adoptat luni un amendament la legea 317/2004 privind funcţionarea CSM care introduce noi condiţii pentru ca un magistrat să ajungă membru CSM: vechime de minimum 7 ani şi să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii trei ani.

”Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României, cu o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 7 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”, se arată în noul alineat (1) al articolului 7 din legea 317/2004.

Actul normativ în vigoare prevede că membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României.

Amendamentul a fost propus de Guvern şi adoptat cu majoritate de voturi de către membrii comisiei speciale.

O altă modificare adusă luni legii 317/2004 îi obligă pe mebrii CSM să depună ” o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege”.

Comisia specială a început dezbaterea legii privind organizarea CSM, ultima dintre cele trei legi ale Justiţiei

În debutul dezbaterilor, reprezentanţii partidelor de opoziţie – PNL şi USR – au anunţat că se opun scoaterii Inspecţiei Judiciare de sub tutela CSM, motivând că nu s-a discutat suficient pe marginea acestei măsuri.

”Patru mii de judecători v-au cerut să nu modificaţi această lege, Comisia Europeană v-a cerut să discutaţi cu Comisia de la Veneţia, CSM aici de faţă, într-un mod destul de diplomatic, vă spune că proiectul este imperfect aşa cum este făcut. Când spun de patru mii de judecători, nu mă refer şi la cele două doamne de la UNJR, ca să fie clar. Astăzi auzim a treia variantă legată de această Inspecţie Judiciară. A fost una în spusele domnului ministru Toader, alta desenată în cartotecile domnului Toader în 23 august, a treia o vedem astăzi în faţa dumneavoastră aici. Nu ştiu ce vom vota până la urmă şi ce variante veţi mai aduce. Este insuficient discutat acest proiect, este insuficient gând din perspectiva efectelor. Nu există niciun fel de coerenţă cu privire la acest proiect, nu există nevoia de a interveni acum, în zilele acestea până la Crăciun, aşa cum v-aţi propus la ordinul ştim noi cui, nu există niciun fel de justificare ca să intraţi cu bocancii peste aceste legi ale Justiţiei”, a declarat fostul ministru al Justiţiei, deputatul PNL Cătălin Predoiu.

Deputatul USR Stelian Ion a criticat faptul că ultimele propuneri de modificare a legii 317/2004 au fost trimise membrilor comisiei vineri şi nu a fost timp suficient pentru a fi discutate.

”Propunerea ultimă pe care aţi inserat-o este trimisă abia vineri. Când se puteau consulta reprezentanţii CSM cu magistraţii? Sau când se puteau consulta reprezentanţii asociaţiilor profesionale cu membrii acestora? Cred că e inadmisibil să se modifice lucruri atât de importante şi la capitole importante cum este Inspecţia Judiciară de pe o zi pe alta, într-un weekend în care probbail că s-a discutat într-un cerc foarte restrâns această variantă. Evident că o asemenea dezbatere nu există şi Curtea Constituţională va fi cea care va tranşa în final încălcarea acestor reguli de transparenţă şi procedurale”, a spus Stelian Ion.

În schimb, reprezentantul UDMR, deputatul Marton Arpad, s-a declarat alături de PSD în ceea ce priveşte scoaterea Inspecţiei Judiciare din subordinea CSM.

”Suntem de acord cu ideea că Inspecţia Judiciară trebuie să fie o structură independentă. Poate ar fi fost mai bine dacă era în lege puţintel mai mult despre cum ia fiinţă, despre cum funcţionează, deci poate în loc de două articole un capitol întreg pentru Inspecţia Judiciară”, a spus Marton. 

Reprezentanta Uniunii Judecătorilor a ţinut să-l contrazică pe Cătălin Predoiu, explicând de ce, în opinia sa, nu mai este valabil protestul celor peste patru mii de magistraţi împotriva modificării legilor Justiţiei.

”În primul rând, cei patru mii de magistraţi, nu patru mii de judecători cum a spus domnul Predoiu, s-au opus unui proiect de lege promovat de Guvern, prin care Inspecţia Judiciară era în subordinea Ministerului Justiţiei. Acum se dezbate un proiect de lege în care Inspecţia Judiciară este un organism independent, chestiune cu totul diferită”, a spus reprezentanta UNJR.

La rândul său, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor, Ilie Iordăchescu, a anunţat că reprezentanţii avocaţilor sunt de acord cu transformarea Inspecţiei Judiciare într-o instituţie independentă.

”Problema care s-a pus în spaţiul public a fost dacă prin reglementările noi se ajunge la o subordonare politică (a Inspecţiei Judiciare – n. red.). în condiţiile în care în momentul de faţă nu mai există o asemenea subordonare politică, (Inspecţia Judiciară – n. red.) fiind un organism independent şi numirirle se face de către CSM, nu văd care ar fi rostul să nu se adopte o asemenea reglementare aşa cum aţi propus dumneavoastră”, a spus Iordăchescu.

După finalizarea dezbaterilor în comisia specială, legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM va fi trimisă Camerei Deputaţilor, care este primă cameră sesizată în acest caz. 

UPDATE PSD intenţionează să voteze luni modificările la Legea 303/2004 privind statutul magistratului, după şedinţa solemnă dedicată Regelui Mihai.

„Deși era programat pentru mâine (marţi – n.r.) votul final pe prima lege a justiție, PSD a anunțat că va propune în Biroul Permanent al Camerei Deputaților ca acest vot să fie dat astăzi după ședința solemnă dedicată Regelui Mihai”, a anunţat deputatul USR Florina Presadă.

UPDATE Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei, condusă de social-democratul Florin Iordache, a adoptat luni, cu 14 voturi ”pentru” şi 5 voturi ”împotrivă”, un raport de admitere pentru legea 304/2004 privind organizarea judiciară, urmând ca actul normativ să fie înaintat plenului Camerei Deputaţilor. Cele mai importante modificări aduse de comisie legii privind organizarea judiciară privesc înfiinţarea unei direcţii speciale pentru investigarea procurorilor şi judecătorilor, inăsprirea condiţiilor pentru a ajunge procuror DNA sau DIICOT şi obligativitatea ca procurorul-şef al DNA să obţină avizul CSM dacă vrea să înfiinţeze servicii teritoriale.

Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei, condusă de social-democratul Florin Iordache, reia luni, începând cu ora 10:00, dezbaterile asupra legii 304/2004 privind organizarea judiciară, urmând ca actul normativ să fie finalizat şi să fie adoptat un raport care să fie înaintat plenului Camerei Deputaţilor. 

Cele mai importante modificări aduse de comisie legii privind organizarea judiciară privesc înfiinţarea unei direcţii speciale pentru investigarea procurorilor şi judecătorilor, inăsprirea condiţiilor pentru a ajunge procuror DNA sau DIICOT şi obligativitatea ca procurorul-şef al DNA să obţină avizul CSM dacă vrea să înfiinţeze servicii teritoriale.

Cea mai controversată şi mai contestată modificare adusă legii 304/2004 privind organizarea judiciară în comisia condusă de Florin Iordache a fost înfiinţarea unei secţii de investigare a unor infracţiuni din Justiţie, care va funcţiona în cadrul Parchetului General şi va avea drept competenţe exclusive efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile de corupţie şi infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de procurori şi judecători.

Secţia specială de investigare a procurorilor şi judecătorilor a fost înfiinţată prin adoptarea de către comisia specială a unor amendamente depuse de senatorul PSD Şerban Nicolae.

”După articolul 88 se introduce o nouă secţiune: Secţia de Investigare a unor infracţiuni din justiţie”, se arată într-un prim amendament.

Al doilea articol detaliază competenţele secţiei nou-înfiinţate:

„În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează secţia de investigare a unor infracţiuni din justiţie care are competenţa exclusivă de a efecuta urmărirea penală pentru infracţiunile de corupţie şi a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal şi de legea 78/2000, infracţiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum şi a infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum şi de procurori şi judecători militari”.

Înfiinţarea secţiei speciale de investigare a procurorilor şi judecătorilor a fost adoptată cu voturile PSD – ALDE – UDMR, împreună votând PNL şi USR. Reprezentantul PMP în comisia specială nu a participat la nicio şedinţă a comisiei.

De asemenea, comisia specială înăsprit condiţiile pentru accederea în DNA: a crescut vechimea minimă de la 6 la 8 ani în funcţia de procuror sau judecător, a introdus concursul obligatoriu, iar candidaţii nu trebuie să fi fost niciodată sancţionaţi disciplinar până în acel moment.

Concursul de admitere pentru procurorii care vor să activeze în cadrul DNA a fost introdus la propunerea UNJR şi AMR.

”Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la propunerea sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in urma concursului organizat in acest sens, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii”, se arată la noul alineat (1), modificat, al articolului 87 din legea 303/2004 privind organizarea judiciară.

Tot la propunerea UNJR şi AMR au fost introduse două noi condiţii pentru a fi procuror DNA: vechime de minimum 8 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să nu fi fost sancţionaţi disciplinar.

”Pentru a fi numiţi în cadrul DNA, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi discilinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 8 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs susţinut în faţa secţiei de procurorir a CSM”, se arată în alin. (2) al art. 87 din actul normativ.

În ceea ce priveşte concursul pentru intrarea în DNA, acesta va consta din două probe: un interviu susţinut în faţa secţiei de procurori a CSM şi o probă având ca obiect evaluarea a minimum cinci rechizitorii alese aleatoriu, precum şi a altor acte întocmite de candidaţi şi considerate relevante de aceştia, din ultimii 5 ani de activitate.

O altă modificare adusă legii privind organizarea judiciară a fost instituirea obligativităţii pentru procurorul-şef al DNA să solicite avizul CSM pentru înfiinţarea de servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate.

”În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii, cu avizul secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în nou alineat (1) al articolului 86 din legea 304/2004 privind organizarea judiciară. 

În legea în vigoare, DNA poate înfiinţa servicii teritoriale doar prin ordin al procurorului şef al Direcţiei, fără niciun aviz din partea altor instituţii. ”În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii”, se arată la articolul 86 din legea în vigoare.

De asemenea, comisia specială a modificat vechimea necesară a unui procuror pentru a intra la DIICOT, de la 6 la 8 ani.

”Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, sa aibă o bună pregătire proefsională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop”, se arată în amendamentul adoptat chiar la propunerea DIICOT.

Tot în ceea ce priveşte DIICOT, comisia specială a introdus un nou articol în legea 304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit căruia instituţia va trebui să eleboreze anual un raport de activitate pe care să-l prezinte ministrului Justiţiei şi CSM.

”Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism”, se arată în noul articol adoptat de comisia specială.

O obligaţie identică este prevăzută şi pentru DNA în legea în vigoare, care trebuie să prezinte, de asemenea, un raport anual ministrului Justiţiei şi CSM.

Un amendament adoptat de comisie a fost cel care prevede că soluţiile adoptate de un procuror pot fi infirmate de procurorul ierarhic superior, dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice. Noutatea constă în introducerea noţiunii de netemeinicie, până acum soluţiile unui procuror putând fi infirmate de superiorul ierarhic dacă erau considerate doar nelegale.

„Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice”, se arată în alineatul (3), modificat, al articolul 64 din legea 304/2004.

Modificarea a fost propusă de UNJR şi CSM, fiind preluată sub formă de amendament de PSD şi ALDE.

De asemenea, comisia specială a adoptat un amendament la legea 304/2004, care prevede prevede că ”nu pot ocupa funcţia de ofiţer sau agent de poliţie judiciară, ofiţeri, chiar acoperiţi, ai serviciilor de informaţii, lucrători sau colaboratori ai acestora. Anterior numirii în funcţie aceştia vor da o declaraţie autentică că nu fac şi nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nu sunt sau au fost colaboratori sau informatori ai acestora”.

O altă modificare adusă de comisia specială legii privind organizarea judiciară a fost cea potrivit căreia judecătorii vor trebui să îşi motiveze deciziile în cel mult 90 de zile de la pronunţare.

”Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazurile temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile de cel mult două ori”, se arată la alineatul (3) al articolului 16 din legea 304/2004.

Amendamentul, propus de PSD, a fost adoptat cu majoritate de voturi, fiind înregistrată o singură abţinere.

Principalul avocat a prevederii a fost preşedintele comisiei speciale, social-democratul Florin Iordache, care a argumentat că în prezent, în lipsa unei astfel de reglementări, sunt cazuri în care judecătorii ajung să iasă la pensie fără a redacta motivările deciziilor luate.

Un alt amendament adoptat de comisie prevede reconfigurarea sălii de judecată astfel încât să fie respectată egalitatea de arme dintre părţi.

”Configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor”, se arată în amendamentul adoptat în unanimitate. Propunerea a fost făcută de Parchetul General şi a fost însuşită sub formă de amendament de UDMR.

Comisia parlamentară specială privind legile justiţiei a început lunea trecută dezbaterea legii 304/2004 privind organizarea judiciară. Reprezentanţii principalelor instituţii din sistemul judiciar – Parchetul General, CSM, DIICOT – au cerut parlamentarilor să nu înfiinţeze o direcţie spcială pentru investigarea magistraţilor, explicând că acest lucru ar lăsa loc ingerinţelor în activitatea procurorilor. În schimb, Uniunea Judecătorilor a susţinut înfiinţarea direcţiei spciale, susţinând că aceasta ar reprezenta o garanţie a independenţie sistemului judiciar.

Reprezentanta Parchetului General, Irina Kuglay, a solicitat comisiei să nu modifice textele care se referă explicit la independenţa procurorului şi să renunţa la înfiinţarea direcţiei speciale pentru investigarea magistraţilor. 

”Crearea unei structuri speciale de investigare a unor anumite infracţiuni trebuie să se bazeze pe o necesitate socială, aceea rezultată dintr-o constatare de ordin criminologic că un anumit fenomen infracţional are o asemenea amploare încât necesită o structură specializată de investigare. Aşa se întâmplă în cazul infracţiunilor de crimă organizată şi terorism, aşa se întâmplă în cazul infracţiunilor de mare corupţie. Nu este cazul şi faptelor penale săvârşite de magistraţi. Prin modalitatea în care structura este concepută, ea lasă loc ingerinţelor în activitatea procurorilor, în activitatea care priveşte pe ceilalţi magistraţi, aceia care ar fi supuşi investigaţiei de către această direcţie, ceea ce este criticabil”, a declarat Irina Kuglay în faţa comisiei parlamentare speciale.

Şi procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a solicitat să nu fie afectată independenţa procuroilor şi a spus că înfiinţarea direcţiei speciale nu se justifică. 

”Textele referitoare la independenţa procurorului trebuie să fie astfel formulate încât să garanteze stabilitatea şi independenţa în mod efectiv. E foarte important ca forma în care acestea vor ieşi să garanteze efectiv fundamental independenţa procurorului. Referitor la noua direcţie, consider în principal că un număr de 20 de procurori nu ar justifica o unitate de asemenea dimensiuni”, a spus Horodniceanu.

”În ceea ce priveşte direcţia pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de procurori, indiferent de modalitatea în care aceasta va fi organizată, va trebui să aveţi în vedere atât necesitatea unei evaluări preliminare a acestor fapte şi stabilirea unei competenţe după calitatea persoanei în condiţiile în care pentru alte categorii profesionale nu există o astfel de competenţă”, a spus, la rândul său, reprezentanta CSM, Maria Ceauşescu.

Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR), Ion Ilie Iordăchescu, a explicat că înfiinţarea unei direcţii speciale de investigare a magistraţilor ar încălca un protocol al Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

”Ca o opinie personală, eu nu consider că este necesară înfiinţarea unei direcţii speciale care să se ocupe de răspunderea magistraţilor. Bineînţeles că aceaste direcţie se poate numi şi secţie în cadrul Parchetului General. Nu apreciez că este necesar nici măcar înfiinţarea unei secţii speciale. Invoc în acest sens protocolul 12 CEDO, care interzice orice discriminare chiar pe probleme de profesie”, a arătat Iordăchescu.

”În ce priveşte competenţa specială, susţinem ideea unei secţii în cadrul Parchetului General sau a unei direcţii, în funcţie de numărul de cauze, tocmai datorită împrejurării că nu există foarte multe cauze care să greveze atât de tare activitatea Parchetului General şi componenţa acestei secţii poate fi stabilită de procurorul general cu sprijinul colegiului de conducere al Parchetului general în funcţie de numărul şi complexitatea cauzelor. Este o garanţie a independenţei judecătorului, dar şi a independenţei sistemului judiciar faptul că actele de urmărire se vor putea face, în cazul infracţiunilor speciale prevăzute de procurori cu o anume competenţă şi cu o anume vechime în sistemul judiciar şi nu de procurori dintr-o structură care poate da naştere la diverse forme de impietate asupra actului de justiţie”, a spus reprezentanta UNJR.

Şi reprezentanţii partidelor de opoziţie au spus că se opun înfiinţării direcţiei speciale de anchetare a magistraţilor.

Deputatul USR Stelian Ion a spus că înfiinţarea unei astfel de direcţii nu se justifică şi nici măcar nu a fost fundamentată de către iniţiator, în vreme ce senatoarea PNL Iuliana Scântei a arătat că o astfel de structură ar constitui suportul legal pentru înfiinţarea unei noi SIPA.

”Ne opunem înfiinţării oricărei structuri sau direcţii care sub apanajul unei protecţii suplimentare sau a unei garanţii suplimentare a independenţei magistratului, de fapt va deschide o cutie a Pandorei, va genera noi abuzuri şi va justifica acţiuni legislative ulterioare care vor duce la înfiinţarea unui serviciu specializat de informaţii cu dedicaţie pentru magistraţi”, a explicat Scântei.