UPDATE: Comisia specială pentru legile justiţiei a întocmit, luni, un raport de admitere a modificărilor aduse la Codul penal, cu 15 voturi „pentru”, şapte „împotrivă”.
Proiectul va fi introdus marţi pe ordinea de zi a plenului Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată.
Printre amendamentele admise figurează posibilitatea eliberării condiţionate, dacă s-a executat jumătate din pedeapsă, în loc de două treimi cum este în prezent, în cazul în care pedeapsa cu închisoarea este mai mică de zece ani.
Un alt amendament îl vizează condamnatul care a împlinit vârsta de 60 de ani şi care poate beneficia de eliberare condiţionată, după executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei cu închisoarea, dacă aceasta nu depăşeşte zece ani sau cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de zece ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile necesare.
Un amendament admis luni se referă la abuzul în serviciu, în sensul că pragul pentru această infracţiune a fost stabilit la nivelul salariului minim brut pe economie.
„Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau OUG, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă”, se precizează în amendament.
Totodată, parlamentarii majorităţii din comisie au votat un amendament care vizează abrogarea articolului privind neglijenţa în serviciu.
UPDATE Articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu a fost luni abrogat în Comisia specială pentru legile Justiţiei, cu 12 voturi „pentru” şi două abţineri.
Forma iniţială a textului de lege prevedea că „încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Anterior, reprezentanţii Opoziţiei au propus eliminarea abrogării acestui articol, propunere care nu a întrunit numărul necesar de voturi.
UPDATE Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia, a hotărât luni Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei.
Potrivit modificării propuse de CSM la art. 290 privind darea de mită, modificare preluată de PSD – ALDE, „mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia”.
Forma iniţială a textului prevedea că „mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta”.
Şi art. 291 privind traficul de influenţă a fost uşor modificat: „Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase materiale (spre deosebire de forma iniţială în care foloasele nu erau determinate – n.r.), direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.
________________
UPDATE Comisia Iordache a decis modificare articolului 269 din Codul penal referitor la favorizarea făptuitorului. Astfel, Comisia a decis că favorizarea săvârşită de un membru de familie sau afin până la gradul II, nu se pedepseşte, în condiţiile în care forma actuală a articolului prevede că favorizarea săvârşită de un membru de familie se pedepsea indiferent de gradul de rudenie.
Comisia Iordache a decis modificare articolului 277 din Codul penal privind compromitea intereselor justiţiei, astfel că propunerea deputatului UDMR Marton Arpad prevede că divulgarea de informaţii confidenţiale dintr-un dosar se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
De asemenea, la articolul 277 privind compromiterea intereselor justiţiei, la alineatul 1 se arată că “divulgarea, fără drept, de informaţii confidenţiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se administreze o probă, de către un magistrat sau un alt funcţionar public care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.
Totodată, alineatul 2 din aceeaşi lege prevede că “dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare în primă instanţă a cauzei, de către un funcţionar public care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă”.
Alineatul 3 spune că “dezvăluirea, fără drept, de informaţii dintr-o cauză penală, atunci când această interdicţie este impusă de legea de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă. Dacă fapta este săvârşită de un magistrat sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa se majorează cu jumătate”.
Tot Marton Arpad a propus ca după alineatul 3 să se aduage un indice 1 care spune că “fapta funcţionarului public care înainte de pronunţarea unei hotărâri de condamnare definitive se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca şi cum acesta ar fi fost condamnată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Dacă declaraţia se face în numele unei autorităţi publice pedeapsa se măreşte cu o treime”.
“Încălcarea dreptului la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparţial şi independent prin orice intervenţie care afecreză în procesul de repartizare aleatorie a dosarelor, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”, mai arată un amendament adoptat de Comisie.
______________
Şedinţa comisiei este programată de la ora 10.30, anunţă News.ro.
Preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru modificarea legilor justiţiei, Florin Iordache, a afirmat, duminică, la Antena 3, că „dacă există prejudiciu, nu înseamnă că trebuie să existe dosar penal”.
„Vrem să închidem odată această definiţie a abuzului în serviciu pentru că prea s-au întâmplat aceste abuzuri în ultima perioadă şi acestea nouă ne-au dat de gândit. Vom discuta, înţeleg că există o propunere din partea Ministerului Justiţiei cu un prag minimal, dar, repet, e foarte important să nu mai existe abuzuri. Dacă există prejudiciu, nu înseamnă că trebuie să existe dosar penal. Se va merge în civil, se recuperează banii şi gata”, a declarat Florin Iordache.
Tot duminică, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat la România TV că propunerea ministerului este să existe un prag pentru infracţiunea de abuz în serviciu a cărui valoare să fie echivalentul unui salariu minim brut pe economie.
„Am opinat şi asta este propunerea noastră ca pragul să fie echivalentul unui salariu minim brut pe economie (n.r. – 1.900 de lei), dar nu un salariu net, ci unul brut. Noi am transmis deja aceasta această propune. Dacă valoarea pagubei e mai mare de salariul minim, sigur se pune probelma răspunderii penale, dar judecătorul are instrumente de a individualiza pedeapsa”, a declarat Tudorel Toader.
Dezbaterile din comisia specială s-ar putea încheia astăzi. „Cred că mâine (luni – n.r.) vom înainta raportul Comisiei către Senat, care este prima cameră sesizată”, a spus Iordache.