Comisia parlamentară condusă de Florin Iordache a amânat dezbaterea asupra pragului privind abuzul în serviciu

”Eu cred că nu s-a mai ajuns la acest punct pentru că s-au văzut reacţii ale societăţii civile şi ale opoziţiei şi cred că PSD nu face decât să testeze terenul şi să lanseze stimuli să se vadă care este reacţia în funcţie de care să se adapteze şi să stabilească acel prag. Dumnealor îşi doeresc un prag cât mai mare, asta este clar pentru noi. În funcţie de cum reacţionează opoziţia şi societatea civilă vor reacţiona şi dumnealor”, a declarat deputatul USR Ion Stelian la finalul şedinşei comisiei parlamentare speciale.

Deputatul USR a reiterat poziţia partidului pe care îl reprezintă, potrivt căreia nu ar trebui să existe niciun parg valoric pentru ca abuzul în serviciu să fie infracţiune.

”Aud şi am auzit tot din presă tot felul de variante. Am auzit varianta absolut SF prin care să se considere că doar în cazul luării şi dării de mită se poate pune problema unui abuz în serviciu. Ar fi o chestiune de o gravitate extremă să se vină cu o astfel de variantă. Dar, cred că sunt stimuli lansaţi pentru a se vedea reacţia opiniei publice”, a mai spus Stelian.

Şi liberalii au criticat amânarea dezbaterii articolului privitor la abuzul în serviciu, spunând că nici ei nu susţin introducerea unui prag valoric, scrie News.ro.

Alte articole

Cum se impoziteză pensiile românilor începând din 2025. Milioane de pensionari sunt vizați de decizia Curții Constituționale

Anunțul momentului! Curtea Constituțională a decis impozitarea pensiilor cu 10%

”Din păcate, astăzi s-a trecut la o primă citire a deciziilor privitoare la Codul de procedură penală, evitându-se, cred eu cu bună ştiinţă dar cu rea intenţie, o dezbatere publică ocazionat de articolul privind abuzul în serviciu. PNL a formulat amendamente în acest sens, nu susţinem înfiinţarea niciunui prag valoric. Am reformulat acest text de lege astfel încât să fim în acord şi cu directivele europene precum şi cu practica europeană în materie”, a declarat deputatul PNL Ioan Cupşa.

Preşedintele comisiei parlamentare de punere în acord a Codurilor penale cu deciziile CCR, social-democratul Florin Iordache, a declarat marţi că un prag pentru infracţiunea de abuz în serviciu se impune şi că el ar putea fi stabilit în jurul sumei de 19.000 de lei, precizând că nu crede că acest lucru ar deranja pe cineva.

”Mâine (miercuri – n. red.) vă invit la comisia specială, vom discuta şi sper că vom venim cu o formulă (referitor la abuzul în serviciu – n. red.). Acel prag care suscită foarte mare interes a fost solicitat şi în cele două decizii ale CCR, iar dacă va fi un prag modic, eu cred că nu va deranja pe nimeni. Un prag modic mă refer chiar pornind de la propunerea pe care ne-a făcut-o asociaţia magistraţilor, acel prag care vizează 10 salarii, undeva la 19.000 de lei. Un prag minimal nu cred că deranjează pe nimeni. Până în acest moment cred că sunt 14 -15 formule şi mâine dezbaterile vor continua atât la Codul Penal şi Codul de procedură penală în concordonanţă cu deciziile CCR”, declara Florin Iordache.

În urmă cu o săptămână, secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Mariana Moţ, a anunţat comisia specială a Parlamentului care se ocupă de punerea în acord a Codurilor penale cu deciziile Curţii Constituţionale (CCR) că ministerul lucrează la un proiect legislativ separat privind abuzul în serviciu şi neglijenţa în serviciu. Declaraţia a fost făcută în cadrul dezbaterilor din comisia specială a Parlamentului de punere în acord a Codurilor Penale cu deciziile CCR, în momentul în care discuţia a ajuns la articolul privind abuzul în serviciu.

Prevederea din Codul penal privitoare la infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie modificată după ce Curtea Constituţională a dat două decizii în această privinţă care vizează, pe de o parte, ca abuzul în serviciu să fie infracţiune doar dacă sunt încălcate legi sau ordonanţe ale Guvernului şi, pe de altă parte, obligă legiuitorul să impună un prag valoric în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, susţinând nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală.

Pornind de la cele două decizii ale CCR, partidele politice şi instituţiile din domeniul judiciar au propus diverse reformulări ale artioclului privind abuzul în serviciu.

Astfel, Parchetul General a propus ca abuzul în serviciu să fie definit ca încălcarea unei legi sau a altui act normativ care, la data adoptării lui, avea putere de lege, fără a propune vreun prag pentru ca abuzul să fie considerat infracţiune. De asemenea, Parchetul General propune menţinerea pedepsei actuale, închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

La rândul său, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) propune ca abuzul în serviciu să fie definit ca ”fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă unei persoane fizice sau persoane juridice echivalentă cu minim 10 salarii minime pe economie ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, vătămare care are sau poate avea consecinţe de natură nepatrimonială grave sau deosebit de grave”. Şi UNJR propune menţinerea pedepsei actuale, şi anume închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

În schimb, Asociaţia Procurorilor din România (APR) nu a venit cu o propunere concretă. ”Apreciem că modificarea textului de lege în concordanţă cu dispoziţiile celor două decizii ale Curţii Constituţionale poate fi efectuată după un prealabil studiu al cazuisticii interne, precum şi un studiu comparativ privind reglementarea unor atare situaţii în celelalte state ale Uniunii Europene, demers necesar pentru a pune în acord dispoziţiile art,. 297 Cod penal nu numai cu documentele organismelor internaţionale ci şi cu legea penală în materie pe teritoriul Uniunii Europene”, a transmis APR.

Şi unele dintre partidele politice au transmis propriile variante asupra abuzului în serviciu.

UDMR propune un prag de 100.000 de lei şi scăderea pedepsei la închisoare de la 6 luni la 3 ani.

”Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, ”cu intenţie nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 100.000 lei, ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3  ani sau cu amendă”, se arată în propunerea UDMR transmisă comisiei parlamentare.

La rândul lor, cei de la USR propun o variantă a definiţiei abuzului în serviciu fără prag valoric şi cu menţinerea limitelor actuale ale pedepsei.

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, se arată în propunere. USR a venit şi cu o variantă subsidiară în care propune un prag valoric de 1.000 de lei.

Liberalii militează şi ei împotriva impunerii unui prag valoric la abuzul în serviciu.

”Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos, încălcându-şi obligaţiile de serviciu reglementate prin lege, ordonanţă sau ordonanţă de urgenţă, sau care nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos, prin încălcarea legii, ordonanţei sau ordonanţei de urgenţă, şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică, se arată în propunerea PNL

De asemenea, şi PMP-ul condus de Traian Băsescu a depus un amendament care nu vizează introducerea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu.

”Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu intenţie, nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, ordonanţă de Guvern sau ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de Guvern sau ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o vătămare efectivă a drepturilor fundamentale sau intereselor legitime ale unei persoane fizice  sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, se arată în propunerea PMP.