„Având în vedere declarațiile de luni seară din spațiul public, conform cărora s-a hotărât respingerea Raportului de activitate al CNA înaintea audierii mele în Comisiile de fond, consider inutilă prezența mea în fața dumneavoastră.
Înțeleg că este o decizie asumată politic, luată înaintea analizării raportului în Comisii. În acest context, vă informez că împotriva României se poate declanșa procedura de infringement pentru ingerințe politice în activitatea unei autorități de reglementare, exact așa cum s-a întâmplat în cazul schimbării președintelui ANCOM în anul 2009. Vă reamintesc că independența autorităților de reglementare a fost o condiție impusă atât de Uniunea Europeană prin Tratatul de Aderare, cât și prin art. 30 din Directiva serviciilor mass-media audiovizuale.
De altfel, modificarea articolului de lege prin care președintele instituției poate fi demis prin respingerea Raportului de activitate a fost dur criticată de un grup de organizații media care au subliniat că această procedură de demitere atentează grav la independența față de politic. Pentru confirmarea celor mai sus-menționate, vă atașez scrisoarea deschisă a acestor organizații către Președintele României.
Intrând pe fond, Rapoartele de activitate din mandatul meu demonstrează eficiența cu care a fost condusă această instituție. Au fost rezolvate toate solicitările adresate instituției în termen legal, am instituit proceduri care au eficientizat funcționarea autorității, am colaborat prompt și eficient cu toate instituțiile angrenate în combaterea pandemiei, am trimis Ministerului Culturii un proiect de implementare a noii Directive a Serviciilor Media Audiovizuale care ar putea evita declanșarea procedurii de infringement pentru netranspunere corectă și integrală, am câștigat un proiect pe fonduri europene pentru digitalizarea CNA în valoare de 17 milioane euro care așteaptă, din păcate, de 2 ani să fie finanțat”, a transmis Monica Gubernat, Președinte CNA, în mesajul către Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților.
De asemenea, Monica Gubernat a transmis un punct de vedere Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților și celor din Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului, referitor la prezentarea Rapoartelor C.N.A. pentru anii 2019 și 2020 în Comisiile reunite de buget finanțe ale Camerei Deputaților și Senat, în care a expus „modul de realizare a obiectivelor pe care instituţia noastră şi le-a propus prin programele de activitate pe anul bugetar 2019 respectiv 2020 distribuit pe surse de finanţare”.
Natura cheltuielilor |
An |
Buget |
Plati nete |
Procent utilizare |
Cheltuieli totale |
2019 |
13 667 000 |
13 572 222 |
99% |
Cheltuieli totale |
2020 |
14 132 000 |
13 968 405 |
99% |
„Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus care reprezintă indicatorii sintetici ai execuției bugetare a institutiei, rezultă o cheltuire echilibrată a fondurilor alocate C.N.A. de la bugetul de stat, în sensul că, faţă de bugetele definitive, plăţile efectuate reprezintă 99 %.
În ultimii ani instituția a beneficiat de alocații bugetare reduse care nu au acoperit necesarul de fonduri pentru dezvoltare și înnoire, fiind bugete de minimă subzistență, cu acoperirea la limita minimă a cheltuielilor de funcționare. Menționăm că bugetele alocate au fost inferioare propunerilor solicitate prin note de fundamentare cu ocazia întocmirii bugetelor pe anii 2019, 2020 și a rectificărilor din cursul acestor ani.
Cu toate acestea, s-au facut eforturi considerabile pentru încadrarea în alocațiile bugetare la toate capitolele de cheltuieli, avîndu-se permanent în vedere factori precum – oportunitatea cheltuielilor, criteriul prețului celui mai scăzut aplicat în procedurile de achiziții publice, alăturat unor cerinţe tehnice atent stabilite – ceea ce a condus la utilizarea eficientă a fondurilor bugetare aprobate.
Aceleași eforturi s-au făcut și pentru încadrarea în fondurile alocate cheltuielilor de personal prin economiile rezultate ca urmare a efectuării muncii la domiciliu în perioada pandemiei cu consecință directă neacordarea în întregime a sporurilor legale.
Limitarea fondurilor de personal a condus și la neocuparea posturilor vacante și supraîncărcarea cu sarcini noi de serviciu a personalului existent ca urmare a implementării Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) având în vedere evoluţia realităţilor pieţei.
Ținând cont de bugetele de austeritate alocate C.N.A., în vederea obținerii de fonduri extrabugetare care să suplinească lipsa resurselor din bugetul de stat, prin eforturile suplimentare ale personalului CNA a fost întocmit și finalizat un proiect de înnoire tehnologică pentru asigurarea creşterii eficienţei serviciilor publice ale C.N.A., prin optimizarea activităţilor de monitorizare, control şi licenţiere, și implementarea unui sistem de tip Big Data care urma să ofere informații relevante necesare fundamentării politicilor și strategiilor institutionale care să asigure unicei autorităţi de reglementare în domeniul audiovizualului alinierea la standardele europene ale Agendei Digitale. Acest proiect a fost aprobat dar nefinanțat, ceea ce conduce la imposibilitatea modernizării infrastructuii instituției.
Rapoartele de audit pentru situațiile economico-financiare ale C.N.A., întocmite de Curtea de Conturi a României pentru anii 2019 și 2020 au evidențiat folosirea eficientă a banului public, în conformitate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil în România oferind o imagine fidelă a pozițiilor financiare și a performanței financiare referitoare la activitatea desfășurată în perioadele auditate”, a transmis Monica Gubernat.