După repartizarea aleatorie a dosarelor, procesul privind angajărilor fictive de la Direcţia Copilului Teleorman, în care este judecat Liviu Dragnea, a picat la completul 2 penal. Aceste este format din cinci judecătoare: Encean Simona Daniela, Rog Lucia Tatiana, Rus Alexandra Iuliana, Mera Luciana, Popa Rodica Aida.
Tot la acest complet a fost repartizat şi dosarul în care fosta şefă a DIICOT Alina Bica a depus o contestaţie în anulare la condamnarea definitivă.
La completul 1 penal – format din judecătorii Simona Cristina Neniţă, Iulian Dragomir, Constantin Epure, Marius Foitoş, Ionuţ Matei – au fost repartizate dosarele în care sunt judecaţi Victor Ponta şi Viorel Hrebenciuc.
La completul 3 penal – format din judecătorii Francisca Vasile, Silvia Cerbu, Ioana Bogdan, Anca Mădălina Alexandrescu, Ana Iancu – au fost repartizate dosarele în care sunt judecaţi Toni Greblă, Călin Popescu-Tăriceanu, Elena Udrea (contestaţie în anulare).
Toate aceste dosare au primit termen pe data de 19 decembrie.
Președintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, susține că a început un asalt și asupra completurilor de 3 judecatori, mentionand ca in masura in care se considera ca tragerea la sorti este un element echitabil, ar trebui aplicata si asupra completurilor de 1,2 si 3 judecatori de la alte instante.
„Cred ca este de datoria mea, in calitatea de reprezentant al puterii judecatoresti, sa va atrag atentia asupra unui alt lucru care mediteaza toata lumea. Este vorba de completurile colegiale de 3 judecatori. Nu e un secret ca a inceput un asalt si asupra completurilor de 3 judecatori, Va reamintesc ca nu sunt numai completuri de 3 ci si de 2 si de 1, iar in masura in care apreciem ca tragere la sorti reprezinta un element echitabil, aceasta tragere trebuie aplicata si asupra completurilor de 1, 2 si 3 judecatori din tara”, a declarat Cristina Tarcea, inainte de tragerea la sorti.
Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a precizat că decizia Curţii Constituţionale privind completurile de cinci judecători le-a vizat doar pe acestea, nu şi celelalte completuri constituite la nivelul ICCJ sau la alte instanţe din ţară.
„Decizia Curţii Constituţionale nr. 685/2018, prin care s-a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, a vizat exclusiv situaţia completurilor de 5 judecători de la instanţa supremă”, precizează CSM, într-un comunicat de presă de marţi.
Prin urmare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii menţionează că decizia Curţii nu are incidenţă decât în ceea ce priveşte aceste completuri, iar nu şi celelalte completuri colegiale constituite la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau al celorlalte instanţe judecătoreşti, care nu au făcut obiectul analizei Curţii Constituţionale.