Complicaţii grave post-COVID, detectate la tot mai mulţi pacienţi. Când şi cum trebuie făcute evaluările

Foarte mulţi pacienţi care au trecut prin COVID 19 au rămas cu sechele. Dacă formele ușoare, fără afectare pulmonară, de cele mai multe ori, nu necesită o evaluare post COVID, în cazul formelor medii și severe aceasta este necesară, pentru că boala afectează întreg organismul, este una sistemică.

O mare parte dintre pacienți se recuperează și fără ajutor de specialitate, însă procesul este unul de durată și constă în odihnă și creșterea treptată a activității fizice.

„Unii pacienți pot prezenta o întârziere în remisiunea simptomelor COVID-19. În linii mari, cei care au trecut printr-o formă moderată sau severă de boală pot fi împărțiți în două categorii, cei care rămân cu sechele grave, de exemplu cei care dezvoltă complicații trombembolice, și cei care au, de fapt, un tablou clinic nespecific, de exemplu oboseală și dificultăți de respirație.

Până acum am stabilit că putem vorbi de un COVID-19 post-acut, cu o durată de peste trei săptămâni de la debutul primelor simptome, și un COVID-19 cronic, care se întinde pe o perioadă mai mare de 12 săptămâni. Noi le recomandăm realizarea unei evaluări doar celor care prezintă simptome reziduale pulmonare”, spune dr. Noemi Suppini Porojan, medic specialist pneumolog, coordonator Laborator explorări funcționale – Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara.

Alte articole

O tânără trece printr-un coșmar, după ce a fost bolnavă de Covid de opt ori: ”Când ți se ia acest lucru, se schimbă modul în care te vezi. Nu simți că ești destul de femeie”

Cum se simte Elena Merișoreanu după ce s-a infectat cu Covid-19. Noi detalii despre starea de sănătate a artistei: „Nu mi-a venit să cred, dar uite că m-am dus la spital”

Citeşte şi: BILANŢ CORONAVIRUS 26 noiembrie 2021. Numărul cazurilor noi scade sub 2000! Rafila: „Pregătirea valului 5 trebuie începută imediat”

Pacienții cu forme de boală ce au necesitat spitalizare pot fi evaluați după externare, după cel puțin 30 de zile, continuându-se apoi cu reevaluări la 3 luni, la 6 luni și la un an. Programul poate fi însă modificat în funcție de starea clinică. Indicațiile pentru evaluarea de specialitate includ evaluarea clinică respiratorie, evaluare cardiacă, dar și una a simptomelor neurologice persistente sau progresive.

“Cele mai grave complicații apărute la nivelul sistemului respirator, după COVID-19, sunt fibroza pulmonară și bolile vasculare pulmonare. Pacienții cu dificultăți de respirație, au saturații de oxigen scăzute, și necesită reabilitare prin practicarea de exerciții specifice, dar și îngrijiri paliative și ale simptomelor. În cazul pacienților cu afectare pulmonară post-COVID se constată o disfuncție ventilatorie restrictivă, care se corelează cu leziunile fibrotice detectate pe investigațiile imagistice”, spune dr. Noemi Porojan-Suppini.

Evaluarea post infecție cuprinde efectuarea unui examen clinic, măsurarea parametrilor vitali, de exemplu saturație în oxigen, tensiune arterial și frecvență cardiacă. De asemenea, este necesară efectuarea unor analize biologice uzuale: hemoleucogramă, profil inflamator: proteina C reactivă, VSH, LDH, feritină, analize ce pot indica persistența inflamației, profilul de coagulare a sângelui și analize biochimice: uree, creatinină, transaminaze și glicemie.

În cele mai multe cazuri se recomandă realizarea unor teste imagistice CT sau radiografie toracică, dar și teste de explorare a funcției pulmonare, acestea presupunând realizarea unei spirometrii.

Citeşte şi: Emilian Imbri, avertisment privind noua tulpină COVID din Africa de Sud: „Va fi dezastru! La noi sunt ignorate măsurile şi găsim bucurie în a păcăli sistemul de sănătate”