Dacă eşti persoană fizică vei putea face în continuare plăţi cash la orice magazin de până la 5.000 de lei pe zi, mai spune PSD.
„CASH-ul, pe înţelesul tuturor! Vei putea să îţi cumperi în continuare televizor, frigider, cauciucuri de iarnă sau orice altceva în limita a 5.000 de lei cash/zi. Adică o limită zilnică cu mult peste salariul mediu net lunar pe economie! Dacă eşti persoană fizică vei putea face în continuare plăţi la orice magazin de până la 5.000 de lei pe zi!”, arată postare de marţi, pe pagina de Facebook a PSD.
Sursa citată mai spune că, „doar dacă eşti operator economic, PFA sau orice altă categorie autorizată, care emite facturi, atunci va trebui să limitezi plăţile cash către alt agent economic la cel mult 1.000 de lei pe zi, respectiv 2.000 de lei pe zi în magazinele cash&carry!”.
„În concluzie, Nu te controlează nimeni! Nu îţi ia nimeni cash-ul din buzunar! Toată discuţia despre cash este o temă falsă! Singurii care vor avea de suferit vor fi evazioniştii, nu oamenii obişnuiţi! Şi încă ceva: legea este acum contestată la Curtea Constituţională de către impostorii de la USR care se opun reformei statului şi combaterii evaziunii fiscale. Deci noile reglementări nu sunt încă în vigoare!”, mai arată postarea de pe reţeaua de socializare.
Ministrul Finanţelor Marcel Boloş a declarat, luni, că propunerea Guvernului este de a reduce gradual plăţile în numerar pentru că ele sunt sursa plăţilor la negru.
„Ne aşteptăm să avem şi impact bugetar suplimentar prin încasarea de venituri la bugetul de stat”, a spus ministrul Boloş care a adăugat că, deşi este un disconfort, disciplina aceasta de care au nevoie într-o perioadă atât de complicată pentru ţara noastră este mai mult decât necesară.
Ministerul Finanţelor Publice a pus în dezbatere publică, marţi seară, un proiect de Hotărâre cu modificări legislative care să conducă la ”o creştere a conformării la utilizarea mijloacelor moderne de plată, cu efecte directe în prevenirea evaziunii fiscale”. Ministerul Finanţelor Publice a pus, marţi seară, în dezbatere publică, un proiect de Hotărâre pentru abrogarea punctelor 42, 43, 52 şi 59 din anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.33/2018 privind stabilirea contravenţiilor care intră sub incidenţa Legii prevenirii nr.270/2017, precum şi a modelului planului de remediere, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Potrivit iniţiatorilor documenteului, HG ”va conduce la o creştere a conformării la utilizarea mijloacelor moderne de plată şi la respectarea imediată a tuturor dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, cu efecte directe în prevenirea evaziunii fiscale”.
”Este bine-cunoscut faptul că utilizarea masivă a numerarului favorizează evaziunea fiscală şi/sau neconformarea (inclusiv îngreunarea executării silite). Decontările prin instrumente bancare impun o disciplină financiară consistentă, permit reconstituirea stării fiscale a persoanelor implicate/ responsabile şi asigură premisele recuperării unor eventuale creanţe fiscale datorate bugetului de stat, stabilite ca urmare a descoperirii unor activităţi ilicite”, se arată în Nota de fundamentare a proiectului.
De asemenea, potrivit iniţiatorilor, ”stabilirea trasabilităţii fluxurilor băneşti rezultate din operaţiuni bancare constituie o premisă puternică pentru descurajarea activităţilor ilicite care au ca scop sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale”.
”La fel de importantă precum reducerea evaziunii fiscale este asigurarea unui mediu de afaceri echitabil prin reducerea concurenţei neloiale generată de contribuabilii care utilizează exclusiv/excesiv plăţile în numerar cu scopul de a îşi diminua veniturile impozabile şi de a-şi crea avantaje comerciale comparativ cu cei care îşi îndeplinesc corect obligaţiile fiscale. Nu în ultimul rând, creşterea numărului de comercianţi care acceptă plăţile prin intermediul cardurilor bancare, va putea contribui la creşterea încrederii cetăţenilor în capacitatea statului de a îi proteja de activităţi ilicite şi de a le crea premisele exercitării drepturilor de consumator prin dovada plăţii pentru bunul sau serviciul achiziţionat”, se mai arată în Nota de fundamentare.