Concedieri 2024. S-au dat primele mailuri cu demiteri de la Guvern

Concedieri 2024. 91 de posturi de la Ministerul Mediului, dintre care 19 posturi de conducere, vor fi desfiinţate. „Începem, în acest an, un amplu proces de reorganizare instituţională a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Aşa cum era firesc, începem cu autoritatea centrală – şi anume ministerul, urmând ca etapa a doua să cuprindă toate instituţiile din subordine. Concret, vom reduce 91 de posturi în total, dintre acestea 19 fiind posturi de conducere. Îndeplinim astfel cerinţele legale, iar eu sunt convins că o structură mai suplă, mai ales la nivel de management, va face ca fluxurile de lucru şi procesul decizional să se deruleze mai eficient,”, a anunţat ministrul Mediului pe Facebook.

Ministrul Fechet mai anunţă că în perioada următoare se va pune accent pe fondurile europene şi digitalizare. În a doua etapă a reorganizării vor fi transformări şi la instituţiile din teritoriu subordonate ministerului.

Concedieri 2024. Cresc salariile cu 5%, dar se taie 25% din funcțiile de demnitate publică

„Etapa a doua va cuprinde toate instituţiile aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea MMAP. În cazul acestora, pe lângă aplicarea aceloraşi principii – reducerea posturilor de conducere, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene şi digitalizare – un alt obiectiv va fi întărirea structurilor teritoriale, care au fost neglijate nepermis de mult în ultimii ani”, a precizat Mircea Fechet.

Alte articole

Bani de la Guvern pentru românii care vor să-şi scadă facturile la încălzire. Anunţul ministrului Mediului: „Am dispus celor de la AFM să pregătească, până la jumătatea lunii aprilie, infrastructura necesară demarării programului Rabla pentru sobe”

Ministrul Mediului, anunţ de ULTIMĂ ORĂ pentru toţi românii care au panouri fotovoltaice

Rata șomajului în cifre. Numărul șomerilor din România a depășit populația orașului Arad

Rata șomajului din România în cifre. Institutul Național de Statitstică, (INS) a publicat raportul privind numărul de șomeri din România. Astfel, aflăm de la INS că numărul persoanelor care nu muncesc este de aproximativ 442.000. Un număr care se apropie de populația unui județ de mărimea Aradului.

Doar că cifrele nu sunt exacte, asta pentru că oamenii descurajați sau cei care lucrează cu normă parțială nu sunt incluși în rata oficială a șomajului. Vârstnicii au o probabilitate de 5 ori mai mare de a rămâne fără un loc de muncă în următorii doi ani față de un tânăr de sub 25 de ani.

Majoritatea șomerilor așteaptă între 6 și 11 luni până să obțină un nou loc de muncă, excepție fac pesoanele de peste 50 de ani care așteaptă chiar și doi ani. Aproximativ o treime din șomerii de 50+ așteaptă doi ani până își găsesc un nou angajator.

Tranziția de la șomajul pe termen scurt la cel pe termen lung este deprimantă pentru o persoană care a fost activă pe piața municii timp de 30 de ani și care dintr-o dată nu-și mai găsește un loc de muncă. Peste 100.000 de români se află în această situație.

Concedieri masive de Sărbători: 1.500 de angajaţi au primit mailul prin care sunt daţi afară

Pe de altă parte, angajatorii invocă faptul că persoanele trecute de 50 de ani eșuează la capitolul soluții digitale. Mai mult, pe lângă salarii ar fi nevoiți să investească în cursuri și traininguri pentru ei. Însă nici tinerii nu-și găsesc de lucru prea ușor, și asta deoarece sunt preocupați cu finalizarea studiilor. În acestă situație se regăsesc aproximativ 530.000 de persoane.

Piața muncii și lipsa de experiență

Un alt motiv pentru care tinerii nu se integrează pe piața muncii ține de lispa de experiență. Încetinirea consumului este un al impediment din cauza căruia rata șomajului este ridicată.

Studiile reprezintă un criteriu important de departajare. Peste jumătate dintre „subocupați” au studii de nivel scăzut, în timp ce 43,4% au un nivel minim de educația. Pe lângă aceste aspecte, migrația reduce semnificativ forța de muncă disponnibilă din România.

Un raport al Băncii Mondiale indică faptul că aproximativ trei milioane de români trecuți de prima tinerețe lucrează în statele Uniunii Europene. Un sfert dintre românii plecați să lucreze peste hotare au studii superioare. Astfel, exodul de creiere are consecințe grave pentru dezvoltarea României, iar orașele mari resimt din plin această migrație a inteligenței.

Rata șomajului și o piață a muncii stabile

Experții explică faptul că una din problemele de pe piața muncii din România ține de faptul că numărul locurilor de muncă plătite peste medie și perspectiva de carieră sunt reduse. Specialiștii mai spun că există un decalaj între numărul absolvenților de studii superioare și locurile de muncă pentru care se solicită studii universitare. Astfel se facă că numărul absolvenților români depășeșe oferta.

În România numărul salariaților remunerați cu salariul minim a crescut semnficativ în 2023 până la 1,897 milioane. În procente acest lucru se traduce printr-o creștere de 52%, comparativ cu anul precedent. Altfel spus, o treime din angajații români sunt plătiți cu remunerația minimă.

Pe de altă parte, o rată scăzută a șomajului nu înseamnă și o piața a muncii stabilă. „Încăpățânarea” angajaților de a ține cu dinții de locurile de muncă prost plătite este un indicator al faptului că locurile de muncă sunt limitate, potrivit Hotnews.

Urmarește RomaniaTV.net și pe