„Preşedinţia în exerciţiu va încerca’ să supună acest text discuţiilor între cele 28 de state membre, a declarat la Strasbourg, în Parlamentul European, Sandro Gozi, secretar de stat italian însărcinat cu afaceri europene.
‘Considerăm că merită să încercăm din nou (…) Am putea reexamina propunerea pentru a vedea dacă există condiţiile (unui acord) şi încerca să evităm să se împotmolească’, a adăugat Gozi, recunoscând totuşi că această încercare se anunţă ‘dificilă’ din cauza ‘divergenţelor extrem de importante’ dintre statele membre.
Textul, propus de Comisia Europeană în 2008 şi aprobat de Parlamentul European în 2010, vizează stabilirea unei durate minime a concediului de maternitate la 20 de săptămâni (în loc de 14 săptămâni cât este perioada minimă în prezent), cu o remuneraţie de 100% din salariu, şi instaurarea principiului unui concediu de paternitate remunerat.Totuşi, de la sfârşitul lui 2010, guvernele din UE nu reuşesc să se înţeleagă în legătură cu această propunere. Blocajul este atât de mare, încât Comisia Europeană a evocat luna trecută posibilitatea de a renunţa definitiv la proiect.
‘Propunerea este blocată de prea mult timp, nu mai este niciun progres de trei ani’, a explicat marţi comisarul european Siim Kallas. A retrage acest text ar permitea repornirea de la zero, a lua ‘un nou start pe acest subiect, cu un text mai modern, mai contemporan’, a spus el.
Însă mai mulţi eurodeputaţi şi-au exprimat nerăbdarea. ‘Nu mai putem aştepta, este o urgenţă’, a insistat eurodeputata socialistă italiană Alessandra Moretti.
‘În timp ce dreapta invocă argumentul costurilor unei astfel de măsuri, vrem să reamintim că egalitatea în drepturi nu se comercializează’, a afirmat la rândul său eurodeputata ecologistă franceză Karima Delli, care a cerut ‘să nu fie îngropat acest proiect’.
În prezent, durata minimă a concediului de maternitate este de 14 săptămâni în Uniunea Europeană. Numeroase ţări oferă o perioadă mai mare, însă condiţiile de indemnizaţie sunt extrem de diferite de la o ţară la alta.
Printre statele care se opun unei extinderi la 20 de săptămâni se numără în special Marea Britanie şi Franţa, care au precizat în 2010 că o astfel de măsură ar presupune costuri suplimentare semnificative, în plină perioadă de austeritate bugetară în Europa.