Potrivit raportului întocmit de Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii în urma „acţiunii de documentare” făcute la Institutul Naţional de Medicină Legală (INML) „Mina Minovici” din Bucureşti, publicat de Alexandru Cumpănaşu pe pagina de Facebook, au fost analizate toate procedurile operaţionale de lucru ale structurilor din cadrul INML. De asemenea, au fost analizate şi rezultatele analizelor făcute, iar din documente rezultă că procedurile expertizei antropologice, în cazul Alexandra Măceşanu, au fost respectate.
„Chiar dacă gradul înaintat de fragmentare, distrugere şi fragilitate a probelor din acest caz a implicat o dificultate ridicată în realizarea obiectivelor etapelor mai sus menţionate, expertiza a fost elaborată, redactată şi remisă în 5 zile lucrătoare”, se arată în raport.
În document se precizează şi care au fost etapele de lucru în acest caz. Prima etapă a fost cea de eşantionare, în care sunt selectate acele probe de ţesut osos care să se preteze calitativ şi cantitativ la analiza genetică. Această analiză vine în continuarea examinării antropologice şi presupune întocmirea unei documentaţii specifice, inclusiv fotografice. Etapa a doua este de prelucrare primară a eşantioanelor de os şi constă în şlefuirea, uscarea, măcinarea în mediu de azot lichid pentru obţinerea de pulbere fină de material osos. Etapa următoare este cea de extracţie propriu-zisă a ADN din pulberea de os şi are o durată de 2-3 ore, cu menţiunea că procedura este precedată de o altă etapă de decalcifiere cu durata de 2 pânnă la 4 zile. Urmează, apoi, etapele de analiză li concluziile care pot fi trase în 5-7 zile.
În ceea ce priveşte procedura operaţională de laborator expertiza medico-legală prin examen ADN, expertiza genetică judiciară, în raport se precizează faptul că însumate, etapele unui protocol de analiză genetică a probelor de os durează aproximativ 5-7 zile de lucru, termen care a fost respectat.
În ceea ce priveşte procedura de comunicare, au fost verificate reglementările din regulamentul intern al institutului, regulamentul de organizare şi funcţionare al institutului şi procedura operaţională privind accesul la informaţii de interes public. Astfel, angajaţilor INML le este interzis să facă declaraţii, să dea publicităţii în presă informaţii/articole/documente referitoare la INML „Mina Minovici” Bucureşti fără avizul structurii de specialitate, cu excepţia celor de interes public.
„S-a constatat faptul că la nivelul INML nu există un compartiment de Relaţii cu Presa şi nici nu este desemnată o persoană cu atribuţii în acest sens, drept pentru care a fost dispusă măsura desemnării unei persoane din cadrul INML care să aibă atribuţii în comunicarea informaţiilor de interes public, în condiţiile legii”, scrie în raport.
În concluzii se arată că „în legătură cu informaţiile contradictorii apărute «pe surse» nu a fost posibilă identificarea persoanelor care au dezvăluit date/documente cu privire la realizarea expertizelor medico-legale” şi a fost dispusă măsura desemnării unei persoane din cadrul INML care să aibă atribuţii în comunicarea informaţiilor de interes public, în condiţiile legii.
„În această de acţiune de documentare nu au fost identificate elemente de încălcare a procedurilor de lucru în ceea ce priveşte analizarea probelor primite de către INML de la unitatea de parchet”, scrie în concluziile raportului făcut de Corpul de control al Ministerului Sănătăţii.
Raportul Corpului de Control al Ministrului Sănătăţii privind INML a fost făcut public de Alexandru Cumpănaşu. Raportul arată că s-a făcut un nou test pentru Alexandra Măceşanu despre care nimeni nu a ştiut. Mai exact, s-au cerut noi probe ADN în cazul Alexandrei, dar rezultatele au fost ținute la secret. Nici familia Alexandrei nu a știut nimic despre această a doua expertiză, dar bănuiește că ar putea fi vorba despre petele de sânge descoperite în casa lui Gheorghe Dincă.
„8 august – unitatea de parchet solicită supliment expertiză în cazul Alexandrei
12 augus t- IML transmite rezultatul nou în cazul Alexandrei
13 august – 14 august – finalizare expertiză antropologică pe probele din lizieră
16 august – probele trimise pentru analize suplimentare”
Sursa: Raport MS în urma controlului la INML
„Este un raport tipic administrativ. Dar din punctul meu de vedere conține sufieciente elemente care să mă pună pe gânduri. L-am citit de trei ori și pot să vă spun câteva aspecte:
1. Nu aveau niciun fel de competențe de a comunica public date despre ceea ce au făcut în cadrul INML. Cu toate acestea au comunicat dând informații false și intoxicând o mare parte din mass-media cu privire la rezultatele pe care știți că le-am contestat.
2. Faptul că în regulamentul lor că nu au pus de a comunica public. Este un lucru grav și am înțeles că și ministerul Sănătății a sesizat acest lucru. În același timp am observat cronologia pe care am văzut-o cu privire la aceste expertize pe care le-au realizat. Mă pune pe gânduri: ori minte Parchetul, ori mint ei, dar măcăr ei au venit cu un document oficial, de la Parchet încă aștept. Familia, noi, nu am fost informați de nimeni. Adică acest document, devoalează un lucru foarte grav. Dacă DIICOT nu a informat familia cu privire la ce s-a greșit e foarte grav.
Pe baza acestui raport, voi solicita în mod foarte clar, luni, Parchetul General, demararea unei anchete penale cu privire la această comunicare de informații false. S-au scurs informații”, a spus Alexandru Cumpănașu la Antena3.