Am convenit cu Guvernul că nu exista loc în buget pentru o creştere a pensiilor şi salariilor în 2012, a declarat, duminică, şeful Misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, la încheierea evaluării acordului de tip preventiv cu autorităţile de la Bucureşti.
Misiunea de experţi a FMI va recomanda Consiliului Director aprobarea următoarei tranşe, de 505 milioane euro, din acordul stand-by, după ce a constatat îndeplinirea ţintelor cantitative şi a convenit cu autorităţile politicile viitoare, a declarat şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks.
„La nivel de experţi am ajuns la un acord. Toate ţintele cantitative au fost îndeplinite şi am ajuns şi la un acord în privinţa politicilor viitoare. Estimăm şedinţa board-ului la finele lunii martie”, a spus Franks.
El a arătat că următoarea tranşă este în valoare de 505 milioane euro.
Orice nou guvern, înainte sau după alegeri, va continua să aplice reformele convenite în cadrul acordului cu insituţiile financiare internaţionale, crede şeful misiunii FMII de evaluare a acordului stand-by, Jeffrey Franks.
„În discuţiile cu partidele de opoziţie au avut câteva idei foarte bune. Nu există niciun monopol asupra ideilor bune. Am aşteptări foarte bune ca politicienii responsabili şi toate partidele să înţeleagă pe deplin nevoia de continuare a acestor reforme. O schimbare de guvernu nu ar trebui să ducă la schimbarea politicilor care asigură stabilitatea economcă câştigată în ultimii ani”, a spus Franks întrebat cum dacă apropierea alegerilor şi presiunile protestelor nu vor pune în pericol încheierea cu succes a acestui acord.
Franks a evitat un răspuns direct şi când a fost întrebat dacă ar fi oportună o schimbare de Guvern în aceste momente. „Nu este treaba nostră să comentăm un alt guvern. Toate partidele sunt conştiente, iar eu mă aştept ca orice schimbare de guvern să nu ducă la ieşirea din program”, a afirmat oficialul FMI.
El a precizat că în calitate de funcţionar al FMI nu poate avea opinii politicie şi că trebuie să lucreze cu orice guvern, înainte sau după alegeri.
„Ne aşteptăm ca orice guvern vine să avem un partener bun de discuţii”, a adăugat Franks.
Pe de altă parte, Franks spune că, în ceea ce priveşte protestele, înţelege reacţia populaţiei, întrucât România a trecut print-o criză, şi este firesc ca populaţia să-şi exprime nemulţumirile.
„În ceea ce priveşte nemulţumirile privind reforma sistemului sanitar, am convenit că Guvernul trebuie să aibă mai mult timp pentru a discuta cu populaţia schimbările. Trebuie să existe un suport popular. Ceea ce nu trebuie să facem, însă, este să ne prefacem că nu există nicio problemă în sectorul de sănătate şi să ne întoarcem la vechiul sistem”, a conchis Franks.
Şeful delegaţiei Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks susţine că este aberantă situaţia în care statul român contribuie la profiturile uriaşe ale producătorilor de îngrăşăminte prin faptul că le dă acestora gaze la un preţ redus.
Companiile de îngrăşăminte fac profituri foarte mari pe baza preţului extrem de redus la gaze, România exportând practic gaze la un preţ foarte redus, situaţie aberantă, a declarat duminică şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks.
„Când ajustaţi preţurile şi le dereglementaţi daţi posibilitatea să se facă investiţii. România are nevoie de investiţii. E aberant să daţi gaze ieftin la companiile de îngrăşăminte. Companiile de îngrăşăminte fac profituri foarte mari pe baza preţului extrem de redus la gaze”, a afirmat Franks, citat de Mediafax.
Perioada în care se va efectua liberalizarea treptată preţurilor la energie pentru populaţie a fost prelungită cu doi ani, urmând să aibă loc în perioada 2013-2017, a declarat duminică şeful misiunii Comisiei Europene (CE) în România, Istvan Szekely.
Pentru consumatorii industriali, tarifele reglementate vor fi eliminate treptat până la sfârşitul anului 2013.
Conform înţelegerilor anterioare cu instituţiile internaţionale, tarifele reglementate la energie şi gaze trebuiau eliminate treptat până în 2013 pentru consumatorii industriali şi până în 2015 pentru populaţie.
Sistemul de sănătate este defect şi sunt necesare reforme semnificative, chiar dacă îngrijorarea populaţiei faţă de astfel de schimbări este de înţeles, a declarat şeful misiunii FMI de evaluare a acordului preventiv, Jeffrey Franks.
Misiunea CE şi FMI au revizuit în scădere prognoza de creştere economică pentru România în acest an, de la 1,8 – 2,3% la 1,5 – 2%, din cauza recesiunii estimate în zona euro şi a deteriorării condiţiilor de pe pieţele internaţionale, a anunţat reprezenantul CE, Istvan Szekely.
Deşi FMI a redus estimarea de creştere economică pentru principalii parteneri comerciali ai României, indicând recesiune pentru zona euro, autorităţile au insistat că prognoza pentru acest an s-a bazat în mare măsură pe investiţii şi mai puţin pe un nou avânt al exporturilor.
Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii nu respectă bunele practici fiscale şi ar putea reprezenta un pericol pentru bugetul pe 2012, consideră reprezentanţii FMI şi ai CE, care au recomandat autorităţilor să includă în acest program cât mai multe proiecte din fonduri UE.
„PNDI, deşi ar putea executa proiecte excelente, nu respectă bunele practici fiscale şi ar trebui limitate astfel de investiţii. Acest lucru este crucial pentru a se preveni risipa de fonduri publice insuficiente”, a spus şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks.
El a arătat că o sluţie pentru creşterea absorbţiei fondurilor UE ar fi includerea cât mai multor proiecte care pot beneficia de finanţare europeană în cadrul PNDI.
La rândul său, şeful misiunii CE, Istvan Szekely, a arătat că deşi perspectiva bugetară pentru 2012 este bună, singurul pericol l-ar putea reprezenta PNDI.
Contractele bilaterale pentru energie negociate direct de care beneficiază doar anumite grupuri pe cheltuiala populaţiei ar trebui încetate imediat, din moment ce astfel de înţelegeri provoacă numai la Hidroelectrica pierderi de 175-275 milioane euro în fiecare an, a declarat Jeffrey Franks.
„Contractele bilaterale ce creează un cadru inechitabil şi de care beneficiază numai anumite grupuri, pe cheltuiala publicului, ar trebui încetate imediat. Cetăţenii români, care sunt ţn ultimă instanţă proprietarii companiilor de stat, pied 175-275 milioane euro în fiecare an numai la Hidroelectrica, din cauza acestor contracte”, a declarat duminică şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, într-o conferinţă de presă susţinută la sfârşitul misiunii de evaluare a acordului preventiv.
Prin urmare, este esenţial ca prin reglementare să se garanteze o piaţă stabilă şi protecţie împotriva practicilor abuzive, a adăugat oficialul FMI.
Şeful Misiunii Fondului Monetar Internaţional, Jeffrey Franks, a declarat duminică, într-o conferinţă de presă, că a participat săptămâna trecută la o petrecere organizată la Buşteni, sponsorizată de Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României, dar că are conştiinţa curată în ceea ce priveşte acel eveniment.
Şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, a spus că este de religie mormonă, nu bea alcool, nu fumează şi nu îşi permite un comportament imoral, astfel că are conştiinţa curată în legătură cu petrecerea de la Buşteni, unde doar a apreciat bucătăria tradiţională românească.
În luna martie a anului trecut, autorităţile de la Bucureşti au decis să prelungească înţelegerea cu FMI încheiată în 2009 printr-un acord de tip preventiv în valoare de circa 3,5 miliarde de euro.
Acordul cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială, bani care nu au mai fost viraţi în acordul anterior. Banca Mondială a acordat împrumutul în luna decembrie a anului trecut.
FMI a aprobat în decembrie al treilea raport de evaluare a implementării programului economic şi fiscal convenit în cadrul acordului cu România şi a pus la dispoziţia României o nouă tranşă, echivalentă cu 430 milioane Drepturi Speciale de Tragere (507 milioane euro).
Suma totală disponibilă pentru România a urcat, astfel, la 1,35 miliarde Drepturi Special de Tragere (echivalentul a 1,6 miliarde euro).
Directorul de ţară pentru România al Băncii Mondiale, Francois Rantrua, a declart recent că autorităţile de la Bucureşti negociază cu instituţia financiară internaţională un acord preventiv de un miliard de euro pentru a susţine bugetul ţării.