DECIZIE IMPORTANTĂ: Compromis european asupra supervizării bancare

Reuniţi la Bruxelles, cei 27 de lideri ai statelor membre au ajuns la un „acord” în vederea „unei aplicări treptate în 2013” a unei supervizări unice a băncilor din zona euro, a anunţat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene (CE), Olivier Bailly, într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.

Ei au decis să aprobe direcţiile mari ale acestui mecanism până la sfârşitul anului.

În cadrul summitului din iunie, care a condus la unele progrese în încercarea de a scoate zona euro din criză, liderii europeni au fost de acord să „examineze” propunerile CE cu privire la acest subiect „până la sfârşitul lui 2012”. Comisia şi anumite state, inclusiv Franţa, au exercitat imediat presiuni ca mecanismul de supervizare bancară să fie pus în aplicare încă de la începutul lui 2013.

 Însă Germania şi-a exprimat pe loc reticenţele asupra calendarului, catalogându-l ca „nerealist”.

După mai multe ore de negocieri joi seara, Franţa şi Germania au ajuns, până la urmă, la un compromis, şi anume Berlinul obţine o aplicare graduală a mecanismului, iar Parisul obţine ca supervizarea să se aplice celor 6.000 de bănci din zona euro, ci nu doar celor mai importante.

Acest lucru înseamnă că băncile regionale germane vor fi şi ele supuse mecanismului de supervizare, spre deosebire de ceea ce dorea Berlinul, dar începând abia din ianuarie 2014, a anunţat o sursă guvernamentală franceză.

În Germania sunt prevăzute alegeri legislative în septembrie 2013. Angela Merkel, care îşi va pune mandatul în joc, trebuie să ţină cont de o opinie publică tot mai ostilă ideii de a ajuta ţările din zona euro aflate în dificultate.

„Solicitările (preşedintelui francez Francois) Hollande erau atât de puţin realiste, încât exista un risc ca acest lucru să se întoarcă împotriva lui. În orice caz, scenariul cel mai optimist nu va permite o intrare în vigoare înainte de vara lui 2013”, a apreciat un diplomat european mai apropiat de poziţia germană.

Problema supervizării bancare este foarte sensibilă, deoarece ea reprezintă condiţia ca o recapitalizare directă a băncilor prin intermediul MES să fie efectuată fără să sporească datoria ţărilor.

Acest mecanism trebuie să împiedice ca crizele bancare să se transforme într-o criză a datoriei. El interesează Spania, care trebuie să îşi salveze sectorul bancar şi care a obţinut în acest sens o linie de credit în valoare de 100 de miliarde de euro.

Însă odată cu compromisul la care s-a ajuns joi, Madridul vede îndepărtându-se posibilitatea de a beneficia foarte rapid de această recapitalizare directă.

Acest lucru „ar putea să înceapă în cursul lui 2013”, a apreciat o sursă diplomatică franceză. Mai puţin optimist, un alt diplomat european a declarat că BCE va trebui să recruteze personal specializat. „Acest lucru va necesita timp. Deci, băncile spaniole nu vor fi recapitalizate înainte de sfârşitul lui 2013, (ci) probabil (în) 2014”.

Summitul s-a deschis cu un schimb de replici între Franţa şi Germania. Merkel a afişat joi dimineaţa prioritatea sa de consolidare a disciplinei în cadrul Uniunii Europene (UE), pledând pentru ca un comisar, cel însărcinat cu Afaceri Economice, să poată să aibă drept de veto asupra bugetelor naţionale ale statelor membre.

„Subiectul Consiliului nu este uniunea bugetară, (ci) este uniunea bancară”, a replicat pe un ton sec şeful statului francez.

În vederea aplanării diferendelor, cei doi lideri au avut o întâlnire privată chiar înainte să înceapă summitul. După această întâlnire, ei au venit în sala Consiliului European împreună.

Totodată, liderii zonei euro au „salutat progresele înregistrate de Grecia în vederea redresării programului de ajustare”, într-un comunicat publicat în noaptea de joi spre vineri, la Bruxelles, în cadrul unui summit european.

Lăudând „hotărârea Guvernului grec” şi „eforturile remarcabile realizate de către poporul grec”, ei adaugă că „Eurogrupul va examina concluziile raportului” troikăi şi „va adopta măsurile necesare”. Atena aşteaptă deblocarea de urgenţă a unei tranşe de ajutor în valoare de 31,5 miliarde de euro.

Summitul european s-a desfăşurat pe fondul unor proteste faţă de austeritate, în special în Grecia, unde un manifestat în vârstă de 65 de ani a murit în urma unei crize cardiace, în cursul unei manifestaţii afectate de confruntări violente cu poliţia.