Concurs pentru desemnarea candidatului României la funcţia de judecător la Tribunalul UE. Care sunt condiţiile puse

Potrivit anunțului postat pe site-ul MJ, în 31 august 2016 va expira mandatul judecătorului român la Tribunalul Uniunii Europene Andrei Popescu.

În 23 decembrie 2015, Guvernul a aprobat, prin memorandum, procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene. Ministrul Justiției, Raluca Prună, a convocat Comisia de selecție care, în reuniunea de marți, a convenit conținutul anunțului.

Citeşte şi: Posturi vacante de judecător la Înalta Curte. Care sunt condiţiile de participare la concurs

Condițiile și modalitatea de numire a judecătorilor la Tribunal sunt prevăzute de art. 254 și 255 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și de dispozițiile corespunzătoare din Statutul CJUE, scrie Agerpres.

Potrivit art. 254 TFUE, judecătorii Tribunalului sunt numiți de comun acord de guvernele statelor membre, pentru o perioadă de 6 ani, după consultarea comitetului prevăzut de art. 255 TFUE.

„Poate fi desemnată candidat al României pentru funcția de judecător la Tribunal, persoana care oferă depline garanții de independență și care are capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcții jurisdicționale. De asemenea, potrivit art. 4 din Titlul I al Protocolului nr. 3 la TFUE privind Statutul CJUE, judecătorii Tribunalului nu pot exercita nicio funcție politică sau administrativă. Aceștia nu pot exercita nicio activitate profesionistă, remunerată sau nu, în afara cazului în care Consiliul UE, hotărând cu majoritate simplă, acordă o derogare cu titlu excepțional„, precizează MJ.

Persoanele interesate își pot depune candidatura până la 5 februarie, ora 17,00, la MJ — secretariatul cabinetului ministrului Justiției, în format hârtie și electronic (CD), prin poștă sau servicii de curierat sau la adresa de email [email protected], cu confirmare de primire.

Dosarul de candidatură trebuie să conțină:

– un curriculum vitae redactat potrivit modelului anexat anunțului;

– copii certificate ale diplomelor privind absolvirea cursurilor de licență sau echivalente cu profil juridic la o universitate din România sau diplomă pentru studii superioare în profilul juridic la o universitate din străinătate;

– copii certificate ale altor diplome atestând cursurile absolvite sau titlurile științifice;

– documente care să ateste, dacă este cazul, îndeplinirea condițiilor pentru ocuparea unor înalte funcții jurisdicționale (decizii de definitivare într-o funcție juridică/condiții de vechime echivalente);

– copii certificate ale documentelor ce atestă cunoștințele de limbă străină, în cazul în care posedă asemenea documente;

– o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte lipsa antecedentelor penale, a altor cauze care îl împiedică să exercite în mod efectiv funcția de judecător la Tribunal, precum și a faptului că îndeplinește condițiile prevăzute de art. 6 și art. 7 din Legea 303/2004, respectiv că nu a fost agent sau colaborator al organelor de securitate ca poliție politică și nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informații;

– orice alte documente care atestă îndeplinirea condițiilor de eligibilitate.

Dosarele depuse vor fi analizate de Comisia de selecție, iar lista candidaților care vor susține interviul va fi publicată pe site-ul Ministerului Justiției și al Ministerului Afacerilor Externe.

Candidații ale căror dosare au fost selectate vor fi notificați individual, în vederea susținerii unui interviu în fața Comisiei de selecție, prezidată de ministrul Justiției, organizat în perioada 17-19 februarie, la sediul MJ. Interviul va avea loc în limba română, însă vor fi adresate și întrebări în limba franceză/engleză. Cunoașterea oricăror alte limbi oficiale ale UE poate constitui un avantaj, se menționează în anunț.

Evaluarea candidaților se realizează în funcție de următoarele criterii: calificarea juridică a candidatului și cunoașterea dreptului și instituțiilor UE; experiența profesională; capacitatea de a exercita funcții judiciare; competențele lingvistice; capacitatea de a lucra într-un mediu multicultural, care reflectă diferite sisteme juridice; lipsa oricărei îndoieli cu privire la independența și imparțialitatea candidatului.

„La finalizarea audierilor, Comisia selectează candidatul care a obținut cel mai mare punctaj, precum și două propuneri de rezervă. Rezultatele procedurii de selecție aprobate de Comisie sunt publicate pe site-ul Ministerului Justiției și al Ministerului Afacerilor Externe. Propunerile Comisiei de selecție sunt comunicate Guvernului spre aprobare, în conformitate cu prevederile art. 6-7 din Procedură. Guvernul va transmite Consiliului UE numele candidatului României pentru funcția de judecător al Tribunalului Uniunii Europene. Judecătorul român va fi numit de comun acord de către guvernele statelor membre, după consultarea comitetului prevăzut la articolul 255 TFUE”, mai subliniază sursa citată.

Comisia de selecție este formată din: ministrul Justiției, ministrul Afacerilor Externe; agentul guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene; directorul Direcției afaceri europene și drepturile omului din cadrul Ministerului Justiției; un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia la invitația ministrului Justiției; doi judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnați de Colegiul de conducere al acesteia, la invitația ministrului Justiției; două cadre didactice universitare de la facultățile de drept din cadrul universităților de cercetare avansată și educație.