MEDIC ÎN ROMÂNIA. Sănătatea în România este un pacient cu pulsul în cădere liberă. Cu fiecare medic care pleacă să lucreze afară, pulsul mai scade puţin. Am ajuns în pragul unei crize de personal medical.
Dr. HORATIU MOLDOVAN a făcut parte din grupul celor care au introdus chirurgia coronariană în Clinica de la Spitalul Fundeni din Bucuresti şi din ţară, după mai multe stagii de specializare în clinici cu experienţă din Europa de Vest şi SUA. O preocupare deosebită a avut în domeniul chirurgiei vasculare majore şi anume în chirurgia disecţiei acute de aortă şi chirurgia anevrismelor aortei toracice, realizând practic primele operaţii de acest fel în ţara noastră şi constituind una din experienţele cele mai importante în acest domeniu.
De asemenea, a participat la primele implantări de balon de contrapulsatie intraaortica, precum şi la primele implantari de cord artificial din ţara noastră.
Experienţa chirurgicală depăseşte 4.000 de intervenţii chirurgicale pe cord deschis şi 1500 de intervenţii vasculare efectuate ca prim operator. De asemenea, de-a lungul carierei, a participat la peste 10.000 de operaţii pe cord.
„Sistemul medical, feudal, incontrolabil, profund mafiot”
Cea mai mare dezamăgire a conf. dr. Horaţiu Moldovan este că sistemul sanitar românesc se află în pragul unui colaps iminent şi că promovările în sănătate se fac „în stil mafiot”.
„Sistemul medical românesc este în dezagregare, în dezmembrare. Este o realitate ceea ce spun. Bolnav e puţin spus. E din ce în ce mai bolnav şi se pare că nimic nu poate pune o ordine în acest sistem. Cei care sunt tineri aleg să plece în străinătate pentru că nu au nicio şansă în România. Pentru medicii tineri este imposibil să se valideze şi să se integreze în sistemul medical public pentru că este un sistem îngheţat, rigid şi dominat de o generaţie precedentă. Toate căile de dezvoltare sunt deţinute autocrat de alţi lideri care sunt pe viaţă. Există un mandarinat al fiecărei probleme. Unui doctor din sistemul public dacă i se dă să se ocupe de un salon il are pe viaţă, indiferent de rezultatele obţinute. Să nu mai vorbim dacă i se dă o clinică sau un institut. Este feudal, incontrolabil. Un tânăr nu are nicio şansă. Este foarte greu să penetreze acest sistem profund mafiot. Până nu moare unul, nu au nicio şansă. Dacă l-ai pus pe unul doctor într-un spital public e până închide ochii şi uneori anecdotic şi dincolo prin continuatorii lor. Îşi aduc copiii care preiau postul. V-a spus asta eu care provin dintr-o familie de doctori care au lucrat o viaţă întreagă într-un sistem public. M-a ajutat foarte mult. Așa mi s-a deschis această poartă. Nu ştiu dacă aş fi reuşit dacă nu aş fi fost fiul tatălui meu, probabil că nu. Ceea ce mă face să fiu împăcat cu mine însumi este că în mod evident eu m-am ridicat la înălţimea şansei pe care numele şi familia mea mi le-au dat. Am confirmat în mod evident drumul asta”, a mărturisit şeful Secţiei de Chirurgie Cardiovasculară a Institutului de urgenţa pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C.C. Iliescu”.
Cu o realitate atât de dură în faţă, doctorul crede cu tărie în evoluţia pozitivă a ţării noastre şi crede că se vor găsi soluţii chiar dacă acestea sunt dureroase. Crede că poporul român este genial şi este convins că va găsi calea.
Pentru el medicina este mai mult decât o profesie, este mai mult decât o ştiintă, este un mod de viaţa care creează satisfacţii mari. Deşi în fiecare dimineaţa la ora 07.00 este în Spitalul Fundeni unde opreşte, repară şi reporneşte inimi bolnave. Deşi în fiecare zi lucrează cel puţin 12 ore, doctorul spune că nu a obosit.
„Doctorii se simt în spital cum se simt actorii pe scenă. Niciun actor nu se plânge că joacă prea mult. Se plânge că nu este distribuit prea mult în rol”, spune şeful Secţiei de Chirurgie Cardiovasculară a Institutului de urgenţa pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C.C. Iliescu”.
Spitalul C.C. Iliescu are în acest moment cele mai bune dotari, tot ceeea ce este necesar. Este un spital mare, un spital de urgenţă care este solicitat până la limita de rezistenţă şi deseori se trece de această limită, după cum spune chiar conferenţiarul.
„Din păcate dotarile nu sunt noi şi sunt supuse unui grad ridicat de uzură din cauza ritmului foarte mare de intervenţii chirurgicale. În fiecare zi suntem solicitaţi să primim urgenţe din jumătatea de sud a României, numai noi, deşi sunt şi alte institute de urgenţă care au statul de spitale de categoria 1A şi care trebuie să primescă tot şi nu au voie să trimită nimic mai departe. Cu toate astea, Spitalul Floreasca, Spitalul Militar, Spitalul Universitar de Urgenta Bucureşti, Spitalul Agripa Ionescu trimit zilnic la noi pacienţi. Orice bolnav care are nevoie de intervenţie chirurgicală cardiacă este adresat institutului C.C Iliescu. Este transferat cu SMURD-ul din aceste spitale deşi ele au chirurgie cardiacă. Spitalul Floreasca apelează la noi, din doua în doua zile, ca să preluăm operaţii de urgenţă cardiace ca şi cum ei nu ar avea aşa ceva. Nu există niciun fel de argument şi nicio soluţie. Asta face ca aceasta instituţie să fie adusă la limita epuizării”, a mai spus Moldovan.
Cu toate acestea, doctorul lucrează cu pasiune, dragoste, răbdare si blândeţe. Vorbeşte cu calm şi, parcă, prin tot ceea ce face, dăruieşte nu doar sănătate, ci şi alinare, speranţă. Pentru munca lui nu cere niciodată nimic în schimb.
„Fiecare interventie este unică, fiecare om este unicat. Fiecare intervenţie chirurgicală majoră care pune în discuţie viaţa pacientului este intersecţia a două destine, destinul uman şi destinul chirurgului care şi-o asumă. Sunt mii de oameni care au avut încredere să-şi pună viaţa în mâinile mele. Am o relaţie foarte apropiată cu ei. Asta face parte din partea frumoasă a meseriei noastre. Este echivalentul aplauzelor”, spune conferenţiarul Moldovan.
Imaginea sistemului medical din România: Medici prost plătiţi, bătuţi şi înjuraţi de pacienţi