CONFLICTUL din Asia. Două nave chineze au intrat în apele teritoriale japoneze

Aceste nave, două de supraveghere maritimă şi o a treia aparţinând administraţiei pentru pescuit, au navigat timp de şapte ore la 20 de kilometri de două insule din Senkaku, Kubashima şi Uotsurijima, în Marea Chinei de Est, după care au plecat, a anunţat paza de coastă japoneză, care supraveghează îndeaproape zona din preajma arhipelagului.

Alte şase vapoare chineze patrulau puţin mai departe, în apropierea limitei de 22 de kilometri care marchează frontiera apelor teritoriale nipone.

Guvernul japonez a înaintat un „protest ferm” pe canale diplomatice, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Osamu Fujimura.

Niciuna dintre aceste nave chineze nu este militară. Ele aparţin fie Ministerului Teritoriului, fie celui al Agriculturii şi sunt în zonă pentru a supraveghea respectarea legii în ceea Beijingul consideră drept apele „sale”.

Alte articole

Ce prețuri au un litru de ulei sau un kilogram de roșii la un supermarket în China. Prețuri mult mai mari decât în România, deși salariile sunt mult mai mici

Călin Georgescu vrea ca România să aibă relații cu Rusia și China: „E de neimaginat să ai relații de frondă, necolegiale”

În plus, aproximativ 80 de vapoare de pescuit taiwaneze s-au apropiat luni de arhipelagul contestat.

De mai multe săptămâni, Beijingul şi Tokyo recurg la demonstraţii intransigente, organizând sau încurajând „expediţii” navale în jurul arhipelagului Senkaku (denumit Diaoyu de China), situat la aproximativ 200 de kilometri nord-est de coastele Taiwanului şi la 400 de kilometri vest de insula Okinawa (sudul Japoniei).

În afară de valoarea lor strategică incontestabilă, platforma lor maritimă ar putea conţine hidrocarburi.

De partea chineză, factorul declanşator al crizei a fost cumpărarea de la proprietarul lor japonez a trei dintre aceste insule, la începutul lui septembrie, de către Guvernul de la Tokyo. Beijingul a decis imediat să trimită şase navecătre arhipelag, în timp ce de-a lungul ţării au avut loc manifestaţii antijaponeze, adeseori violente.

Acestea au reunit zeci de mii de persoane în zeci de oraşe, între care Beijing, până la jumătatea lui septembrie, determinând marile grupuri japoneze, în special din industria auto, să îşi înceteze provizoriu producţia, total sau parţial, la începutul săptămânii trecute.

Premierul japonez, Yoshihiko Noda, a avertizat, duminică, că, din acest punct de vedere, intransigenţa Chinei ar putea în cele din urmă să-i „afecteze propria economie”, precum şi pe cea a Japoniei şi, „global, economia mondială”, într-un interviu acordat Wall Street Journal.

Cele două ţări sunt foarte dependente economic una de cealaltă, cu un volum de schimb de aproape 343 de miliarde de dolari anul trecut. China reprezintă de altfel principalul partener comercial al arhipelagului japonez, iar acesta din urmă este „al treilea sau al patrulea” partener al Chinei.

Autorităţile chineze au decis să pună capăt acestor manifestaţii care luau o turnură incontrolabilă, păstrându-şi însă linia în privinţa contenciosului teritorial.

Astfel, China a decis, duminică, să amâne o ceremonie care urma să marcheze 40 de ani de la normalizarea relaţiilor dintre China şi Japonia, prevăzută iniţial pentru 27 septembrie.

Această decizie a fost considerată drept „regretabilă”, luni, de către Guvernul japonez.

„Este important să aprofundăm relaţiile reciproc benefice dintre China şi Japonia, care nu trebuie afectate de un eveniment izolat”, a declarat Fujimura.

În urma acestei decizii, un grup de 175 de lideri de companii japoneze care de 37 de ani mergeau în China pentru a se întâlni cu liderii locali şi-a anulat vizita în acest an.

Pentru a încerca să detensioneze situaţia, Japonia l-a trimis luni la Beijing pe adjunctul ministrului de Externe, Chikao Kawai.