Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan a repornit. Tensiunile îngrijorează SUA şi Franţa

Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan a luat amploare. Liderul armean Nikol Paşinian acuză o „o infiltrare subversivă”, după ce trupe azere ar fi înaintat trei kilometri în interiorul frontierelor Armeniei, în sud, şi că vor ”să asedieze” Lacul Sev, împărţit de cele două ţări.

„Este o infiltrare subversivă”, a declarat Paşinian într-o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate, potrivit News.ro.

Paşinian susţine că e vorba despre o „încălcare” a teritoriului Armeniei. El a anunţat că armata armeană a reacţionat prin „manevre tactice adecvate”.

De cealaltă parte, autorităţile de la Baku au respins acuzaţiile „provocatoare”.

Alte articole

VIDEO Baza rusă din Nagorno-Karabah, bombardată de Azerbaidjan. O maşină blindată cu lideri ai bazei militare a fost atacată

Un alt război pe teritoriul defunctei URSS. Focuri intense de armă la graniţa dintre Armenia şi Azerbaidjan

„Grănicerii iau poziţii care aparţin Azerbaidjanului în districtele Laşin şi Kalbajar”, a fost răspunsul Ministerului azer de Externe, făcut public joi seara.

De altfel, oficialii azeri susţin că reacţia Armeniei „care face anunţuri provocatoare, este aiuritoare” şi că sunt în favoarea unei „”calmări a tensiunilor în regiune şi îndeamnă la măsuri în acest sens”.

Regiunea Nagorno Karabah, motivul confruntărilor din 2020

Azerbaidjanul şi Armenia s-au înfruntat în toamna lui 2020 cu scopul de a controla regiunea separatistă Nagrno Karabah, un conflict care s-a soldat cu peste 6.000 de morţi şi o înfrângere a Erevanului, nevoit să retrocedeze Baku teritorii importante, notează sursa citată.

Tensiunile în regiune persistă, în pofida unui armistiţiu semnat sub egida Moscovei şi desfăşurării unor militari ruşi. În aprilie, cele două ţări s-au acuzat reciproc de deschiderea focului în Nagorno Karabah.

Citeşte şi: Noi confruntări militare între Armenia şi Azerbaidjan, lumea e în alertă

Cu o populaţie majoritar armeană, regiunea Nagorno Karabah s-a desprins prin secesiune din Azerbaidjan, la dezmembrarea URSS, ceea ce a declanşat un prim război, soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi.

Statele Unite au anunţat joi că urmăresc „îndeaproape” această „intensificare a tensiunilor” la frontieră.

„Suntem informaţi că cele două părţi comunică şi le îndemnăm la reţinere în vederea favorizării unei dezescaladări paşnice a situaţiei”, a anunat într-un mesaj postat pe Twitter un purtător de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price.

Emmanuel Macron a discutat cu liderii armeni

La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron a discutat la telefon joi seara cu Paşinian.

”Preşedintele republicii a reiterat ataşamentul Franţei faţă de integritatea tertorială a Armeniei şi a marcat necesitatea unei retrageri imediate a trupelor azere din teritoriul armean”, a anunţat într-un comunicat preşedinţia franceză.

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a discutat joi la telefon cu omologul său azer Djeyhoun Bairamov despre ”deteriorarea situaţiei” la frontiera azero-armeană.

Potrivit Ministerului rus de externe, cei doi au subliniat ”necesitatea unei respectări stricte a armistiţiului” şi despre o soluţionare a incidentelor pe cale diplomatică.

Contactate de AFP, ministerele armene ale Apărării şi de Externe nu au comentat anunţurile lui Paşinian.

Paşinian este premier interimar, după ce a demisionat la sfârşitul lui aprilie în vederea organizării unor alegeri legislative anticipate la 20 iunie.

Opoziţia îl acuză de trădare pe Nikol Paşinia, aflat la putere din 2018.

Citeşte şi: Florin Cîţu: „Terasele nu vor rămâne deschise toată noaptea!