„Acciza suplimentară asupra carburanților, căci despre ea este vorba, a trebuit mai întâi să fie eliminată (ianuarie 2017), pentru ca mai recent să fie reintrodusă (septembrie 2017). Nu doresc să dezvolt aici motivele acestui stop-and-go fiscal, un ilustru exemplu de impredictibilitate. Doresc doar să evidențiez impactul accizei asupra prețurilor, în contextul dezbaterilor recente. Pe de o parte, se consideră că eliminarea accizei nu s-a regăsit în scăderea prețurilor carburanților în ianuarie 2017. Pe de altă parte, că reintroducerea accizei nu a ridicat deloc prețurile în septembrie 2017, cu alte cuvinte impozitarea ar fi fost perfect neutră. Statistica ne arată, însă, altceva. Și anume faptul că în ianuarie 2017 prețurile carburanților au scăzut, iar în septembrie au crescut (și probabil vor continua să mai crească, prin cea de-a doua rundă de accizare de 16 bani/litru, de la 1 octombrie)„, arată Marinescu.
Consilierul prezidențial publică, în postarea pe blog, o serie de grafice statistice, citând ca sursă Weekly Oil Bulletin al Comisiei Europene, din care rezultă că în ianuarie 2017 prețul mediu pe litrul de benzină și motorină a scăzut cu 7,76 eurocenți și, respectiv, 8,43 eurocenți. „Astfel, în ianuarie 2017, scăderea prețurilor este elocventă, în pas cu acciza”, adaugă Cosmin-Ștefan Marinescu.
Referitor la reintroducerea accizei suplimentare în această lună, el prezintă un grafic din care rezultă o creștere a prețului mediu la pompă la benzină și motorină de circa 10-15 bani de la începutul lui august până la sfârșitul acestei luni.
„Ca atare, odată cu introducerea accizei suplimentare, se poate remarca un salt al prețurilor în cea de-a doua jumătate a lunii septembrie. Totodată, ciclul de ajustare a prețurilor este încă în curs, pe măsură ce se diminuează stocurile neaccizate suplimentar, precum și prin efectele pe care le va avea cea de-a doua rundă de accizare”, evidențiază Marinescu, care este profesor universitar în cadrul Departamentului de Economie și Politici Economice de la ASE București, scrie Agerpres.
Totodată, el susține că scopul argumentației sale este de a arăta că în privința carburanților „taxarea nu este neutrală în raport cu bunăstarea consumatorilor”, deși admite că accizele sunt absorbite de piață și repartizarea poverii acestora este împărțită între producători și consumatori.
„Se înțelege de la sine faptul că dinamica prețurilor nu este una direct proporțională cu amploarea modificării accizelor. De fapt, accizele sunt absorbite de piață, prin repartizarea poverii acestora între producători și consumatori. Distribuția poverii fiscale este însă diferită, în funcție de elasticitatea cererii produsului respectiv, de gradul de concurență existent pe piață, cotația prețului petrolului, proporția taxelor în prețul final al produselor etc. În cazul carburanților, de exemplu, taxarea ocupă peste 50% din prețul final, ceea ce mărește senzitivitatea prețurilor în raport de creșterea taxelor. Însă nu mi-am propus să explic aici de ce prețurile au evoluat așa cum au evoluat, nici să evidențiez specificul pieței carburanților din România. Important este să înțelegem că taxarea nu este neutrală în raport cu bunăstarea consumatorilor, astfel încât consumatorii să nu beneficieze de reducerea taxelor și să nu suporte, parțial, creșterea acestora”, concluzionează consilierul prezidențial.
Președintele Senatului și lider al ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a susținut joi că nu a văzut nicio scumpire la carburanți după reintroducerea accizei.
Întrebat dacă s-a discutat în coaliția de guvernare despre valul de scumpiri anunțat joi de Institutul Național de Statistică, Tăriceanu a replicat: „INS a spus că urmează, dar eu nu am văzut nicio scumpire la carburant. Știu că s-au întâmplat anumite majorări sau micșorări de prețuri. Nu știu dacă aveți mașină, vă duceți la benzinărie să cumpărați benzină sau motorină? Nu. Păcat, eu mă duc. Sunt niște diferențe de preț foarte mari, care pot să meargă până la 10% între prețurile practicate de diferite rețele de distribuție și între stațiile de benzină care sunt de exemplu în București, în alte zone din țară, în București și în afara orașelor, deci despre ce vorbim?”.
El a adăugat că nu s-a discutat în coaliție pe această temă. „Nu am discutat. Ce să discutăm? Dacă prețul petrolului, dacă o să crească, o să mai fie majorări de prețuri previzibile, dacă prețul petrolului o să mai scadă, probabil că nu o să mai fie micșorări de prețuri, pentru că societățile petroliere își măresc atunci marja de profit. E o economie de piață”, a susținut Tăriceanu.
Purtătorul de cuvânt al șefului statului, Mădălina Dobrovolschi, a comentat joi declarațiile președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, cu privire la prețul carburanților, context în care a spus că acesta este „rupt de realitatea economică”.
„Domnia sa pare pur și simplu rupt de realitate, chiar de realitatea economică, ceea ce este foarte straniu pentru un fost prim-ministru. De exemplu, dânsul ne spune senin că prețul carburanților a rămas neschimbat după introducerea accizei. Domnule Tăriceanu, cred că adevărul îl puteți afla foarte simplu întrebând orice român, orice cetățean care a cumpărat combustibil în aceste zile și care a trebuit să scoată mai mulți bani din buzunar”, a declarat Dobrovolschi, la Palatul Cotroceni.
Președintele Senatului a replicat vineri că șeful statului este îngrijorat de soarta românilor doar atunci când îi convine pentru a critica actualul guvern.
„Domnule președinte, niciun român nu este mulțumit să crească prețul la benzină și motorină, dar întrebarea pe care mi-o pun este de ce sunteți îngrijorat de soarta românilor doar când vă convine pentru a critica Guvernul? De ce ați tăcut mâlc atunci când eliminarea supraaccizei nu s-a regăsit în scăderea prețului la carburanți la început de 2017? Simplu: pentru că nu ați fi obținut niciun potențial beneficiu electoral, situându-vă pe aceeași poziție cu Guvernul PSD-ALDE”, a afirmat vineri liderul ALDE.