În cadrul analizei, autoritatea de concurenţă a remarcat faptul că preţul la care se aplică reducerea (preţul de referinţă, care apare ’tăiat’), afişat de comercianţii online, este mai mare decât nivelul prevăzut de lege, pentru aproximativ 80% din produsele monitorizate, a informat joi Consiliul Concurenţei.
Conform legislaţiei (OG nr. 99/2000), orice comerciant care intenţionează să facă o reducere de preţ trebuie să o raporteze la un preţ de referinţă, respectiv la cel mai mic preţ practicat în acelaşi spaţiu de vânzare în ultimele 30 de zile.
Mai mult, Consiliul Concurenţei a constatat că în cazul a aproximativ 29% din produsele monitorizate de Black Friday 2017, preţul tăiat a fost mai mare chiar decât preţul maxim practicat în ultimele 30 de zile. Acest fapt indică o creştere/menţinere artificială a preţului de referinţă de Black Friday, arată instituţia.
Din datele analizate de autoritatea de concurenţă, există un comportament generalizat de nerespectare a normelor legale privind campaniile de reduceri de preţuri. În aceste condiţii, mecanismele de manifestare a concurenţei prin preţ în cadrul promoţiilor sunt distorsionate, percepţia clienţilor cu privire la preţul real (preţul de referinţă) fiind deformate.
“Această practică, de a creşte sau de a menţine artificial preţul de referinţă în cadrul promoţiilor (exmplu Black Friday), creează consumatorilor impresia că beneficiază de o reducere mai mare decât este în realitate. De fapt, consumatorii plătesc un preţ apropiat celui din afara campaniei, ceea ce poate constitui o încălcare a legislaţiei în domeniu”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Ancheta sectorială a reliefat faptul că, în general, mai mult de jumătate din volumul vânzărilor principalilor retaileri sunt la preţuri promoţionale. Astfel, o mare parte din produsele comercializate de toate platformele online importante şi care au fost monitorizate au avut preţuri reduse durate lungi de timp.
”Astfel, preţurile practicate de comercianţii online cu ocazia campaniei Black Friday sunt comparabile cu cele din cadrul altor campanii. Ca urmare, Black Friday se individualizează mai degrabă ca o campanie de volum, decât de reducere a preţurilor”, spun oficialii autorităţii de concurenţă.
Din datele analizate, reiese faptul că sursa principală a reducerilor de preţuri constă în negocierea unor discount-uri importante cu furnizorii. Acest lucru adânceşte şi mai mult barierele existente între retailerii mari şi cei cu o poziţie de piaţă nesemnificativă.
Sectorul comerţului electronic prezintă încă caracteristicile unei pieţe naţionale izolate (tranzacţiile transfrontaliere sunt încă reduse). De asemenea, piaţa românească este insuficient de matură, atât din perspectiva cererii, cât şi a ofertei, existând, totuşi, un potenţial de dezvoltare şi de diminuare a barierelor geografice.
În sectorul comerţului electronic activează un număr restrâns de jucători relevanţi (liderul deţine o poziţie semnificativă pe anumite segmente, fiind detaşat faţă de următorii concurenţi) şi o categorie a comercianţilor ce deţin cote de piaţă nesemnificative, care întâmpină bariere de dezvoltare importante.
Ponderea comerţului electronic în totalul sectorului de retail a crescut de la an la an, în perioada 2012-2017. Astfel, dacă în anul 2012 comerţul electronic reprezenta 1,3% din totalul retail-ului, în anul 2017 acest indicator a ajuns la o valoare estimată de 5,6%. Comerţul electronic a crescut în anul 2017, faţă de 2016, cu 55%, până la 2,8 miliarde de euro.
Vânzările realizate în cadrul principalei campanii promoţionale – Black Friday – au ajuns, în anul 2017, la aproximativ 200 de milioane de euro, reprezentând aproximativ 7% din vânzările realizate în tot anul.
Deşi în creştere în ultimii ani, ponderea utilizatorilor de internet din România care au apelat, în ultimele 12 luni, la comerţul online pentru achiziţia de bunuri sau servicii era, în anul 2016, de doar 12%, ceea ce situa România pe ultima poziţie în clasamentului realizat în funcţie de acest criteriu la nivel comunitar. Totuşi, în anul 2017 s-a înregistrat o creştere semnificativă, faţă de anul anterior, de la 12% la 16%.
În urma anchetei sectoriale, autoritatea de concurenţă consideră necesară modificarea cadrului legal, astfel încât fiecare magazin online să aibă obligaţia de a afişa, pentru fiecare produs comercializat, informaţii privind evoluţia preţului de referinţă şi al preţului practicat în ultimele 30 de zile.
Consiliul Concurenţei spune că va colabora cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) în scopul îmbunătăţirii cadrului legal în vederea restabilirii mecanismelor concurenţiale în cadrul campaniilor promoţionale.
Pentru a elimina suspiciunile cu privire la veridicitatea reducerilor aplicate, Consiliul Concurenţei recomandă retailerilor online să pună la dispoziţia clienţilor prin intermediul platformelor proprii un sistem prin care aceştia să poată verifica istoricul de preţ, chiar şi în afara unei obligaţii legale în acest sens.
În decembrie 2017, autoritatea de concurenţă a declanşat o investigaţie privind un posibil abuz de poziţie dominantă pe piaţa serviciilor de intermediere prin platformele online din România.
Observaţiile sau punctele de vedere pot fi transmise Consiliului Concurenţei în termen de 30 de zile.