„În ceea ce priveşte priorităţile, în 2018, ne propunem să finalizăm cazuri de încălcare a legislaţiei de concurenţă din domenii importante – asigurări, comerţ alimentar, transport de gaze naturale – şi anchetele sectoriale privind sectorul bancar, comerţul cu amănuntul al combustibililor şi domeniul gazelor naturale. În domeniul farmaceutic, vom iniţia o anchetă sectorială axată pe medicamentele eliberate fără reţetă”, a anunţat preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu, la prezentarea raportului pentru 2017.
El spune că în acest an, Consiliul Concurenţei va demara două proiecte noi: Monitorul Carburanţilor şi Big Data.
„Similar Monitorului preţurilor alimentelor, lansat în 2016 şi care va fi extins în 2018, Monitorul carburanţilor va permite crearea unei platforme de monitorizare şi comparare a preţurilor combustibililor auto. Acest lucru va accentua concurenţa între companiile de pe această piaţă, ceea ce va avea efecte benefice asupra preţului carburanţilor, dar şi asupra calităţii acestora, serviciilor oferite în staţiile de distribuţie a carburanţilor etc”, a explicat Chiriţoiu.
Proiectul Big Data va facilita identificarea cartelurilor în domeniul achiziţiilor publice, pe de o parte, şi va permite definitivarea informatizării interne a Consiliului Concurenţei, pe de altă parte.
De asemenea, începând din acest an, în cadrul Consiliului Concurenţei va funcţiona Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval, organism înfiinţat la sfârşitul anului 2017 ca urmare a recomandărilor OCDE din cadrul Raportului privind analiza legislaţiei în vigoare în trei sectoare cheie ale economiei şi impactul acesteia asupra mediului concurenţial.
Acest organism va asigura condiţii nediscriminatorii de acces a agenţilor economici în cadrul porturilor şi va combate posibilele abuzuri în acest domeniu, revitalizând industria de transport naval.
„În 2018, ne vom continua eforturile atât pentru a interveni acolo unde există tendinţe de manifestare a unor practici anticoncurenţiale, cu efecte nocive asupra economiei, cât şi pentru sprijinirea mediului de afaceri în scopul satisfacerii intereselor consumatorilor”, a subliniat Chiriţoiu.
Acesta consideră că o economie puternică este guvernată de principiile liberei concurenţe, care reprezintă un element esenţial pentru bunăstarea consumatorilor.
„Acolo unde există o economie bazată pe competiţia între agenţii economici, consumatorii beneficiază de o gamă variată de produse şi servicii, la preţul corect şi de o calitate superioară. Consiliul Concurenţei are, astfel, rolul important de gardian al intereselor consumatorilor. Pentru Consiliul Concurenţei, 2017 a fost un an deosebit, marcat pe de-o parte de o activitate intensă, iar pe de altă parte de aniversarea a 20 de ani de aplicare a Legii concurenţei în ţara noastră. În anul 2017 am iniţiat investigaţii în domenii importante cum sunt cel al energiei – potenţiale abuzuri de poziţie dominantă privind racordări la reţele – sau cel al serviciilor financiare. Pentru prima dată, investigaţiile noastre au trecut graniţele ţării şi am beneficiat de sprijinul colegilor din Marea Britanie pentru a obţine informaţii inclusiv de la sediile din Londra ale companiilor investigate”, a adăugat Chiriţoiu.
În 2017 autoritatea de concurenţă a iniţiat cele mai multe investigaţii privind posibile carteluri şi abuzuri de poziţie dominantă din istoria instituţiei, reprezentând 89% din totalul procedurilor declanşate.
De exemplu, Consiliul Concurenţei are în curs de derulare o investigaţie pe piaţa comercializării echipamentelor agricole, în care sunt implicate şi fonduri europene. Posibila excludere abuzivă de pe piaţă a medicamentelor generice face obiectul unei alte investigaţii derulate în prezent. În plus, autoritatea investighează practic toată piaţa lemnului, licitaţiile prin care se achiziţionează lemn, în special de la Romsilva.
„Aceste investigaţii sunt de foarte mare amploare, iar ceea ce există acum în desfăşurare este comparabil sau depăşeşte dimensiunea cazurilor mari din trecut, cum sunt cele de pe piaţa cimentului, în urmă cu mai mulţi ani, sau, mai recent, cele în care am aplicat sancţiuni companiilor petroliere, companiilor care comercializează alimente sau medicamente, precum şi celor care furnizează servicii de telefonie mobilă”, punctează Chiriţoiu.
În anul 2017 valoarea totală a amenzilor impuse de Consiliul Concurenţei a fost de 123,1 milioane de lei (aproximativ 27 milioane de euro). Comparativ, bugetul pe care instituţia l-a primit din fonduri publice în 2017 a fost de 47,1 milioane de lei (aproximativ 10,3 milioane de euro).
Cea mai mare amendă din 2017, de circa 15,8 milioane de euro, a fost aplicată cartelului de pe piaţa contoarelor de măsurare a energiei electrice. În acest caz, una dintre companiile implicate a aplicat pentru politica de clemenţă şi a adus dovezi privind existenţa faptelor anticoncurenţiale, obţinând astfel imunitate la amendă.
Tot în acest caz, a fost sancţionată pentru prima dată o companie organizatoare de licitaţii publice, Electrica SA, pentru că angajaţi ai săi au facilitat realizarea cartelului. Aceste înţelegeri au condus la costuri suplimentare pentru consumatorii finali care plăteau facturi mai mari pentru energia electrică, iar Consiliul Concurenţei va colabora cu Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru recuperarea prejudiciului.
„Aproape un sfert din numărul total de companii au recunoscut faptele anticoncurenţiale, ceea ce arată că firmele încep să realizeze riscurile la care se expun încălcând legea şi vor fi mult mai atente înainte de a recidiva. Şi în 2017 numărul concentrărilor economice autorizate s-a menţinut la nivel destul de ridicat, 60”, mai spun oficialii Consiliului Concurenţei.
În ceea ce priveşte rezultatele în instanţă, pentru al treilea an consecutiv, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a soluţionat irevocabil în favoarea Consiliului Concurenţei, toate dosarele privind amenzile aplicate.
În plus, cele mai importante intervenţii ale Consiliului Concurenţei finalizate în anul 2017 conduc la economii pentru consumatori cuprinse între 284 şi 509 milioane de lei (aproximativ între 63 şi 113 milioane de euro) generate din activitatea în domeniului controlului concentrărilor economice şi al înţelegerilor anticoncurenţiale. Aceste cifre au fost obţinute folosind o metodologie dezvoltată de Comisia Europeană.