Băsescu, după Consiliul European: Aderarea României la Schengen va fi discutată în viitorul Consiliu JAI

Traian Băsescu a precizat că la documentul tehnic privind spaţiul Schengen a fost anexată o minută care prevede reluarea discuţiei privind România şi Bulgaria. „Am folosit această oportunitate, pregătind întâi cele două ‘motoare’, pe doamna Merkel şi pe preşedintele Hollande, pentru o minută ce se anexează concluziilor de astăzi, în care se revine la decizia Consiliului European din 2012, când am fost foarte aproape, dar s-a pus totul în stand-by din cauza evenimentelor din vară, ca la următorul Consiliu JAI să se discute posibilitatea accesului României şi Bulgariei în spaţiul Schengen”, a declarat preşedintele României.

Acesta a precizat că unul dintre obiectivele sale pentru finalul de mandat este să înceapă procesul de intrare în Schengen, chiar şi în etape, deoarece „odată început, procesul trebuie să se şi termine”.

Traian Băsescu a menţionat ca un posibil obstacol faptul că Parlamentul a votat recent legea prin care primarii care sunt în consiliile de administraţie ale companiilor de utilităţi publice scapă de acuzaţiile de incompatibilitate. „Va trebui să am o discuţie cu factorii politici să se abţină până când se găseşte o formulă convenabilă cu noua Comisie Europeană astfel încât să nu se aşeze o nouă motivaţie legată de funcţionarea instituţiilor anticorupţie şi să avem o nouă amânare”, a conchis Traian Băsescu.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege iniţiat de câţiva parlamentari PSD prin care primarii şi preşedinţii de consilii judeţeni pot deveni membri în consiliile de administraţie ale societăţilor de utilităţi publice. Până acum, includerea acestora în consiliile de administraţie ale acestor companii constituia motiv de incompatibilitate, fiind foarte numeroase cazurile în care aleşi locali au fost declaraţi incompatibili de către Agenţia Naţională de Integritate.

Alte articole

Turiștii români se bucură de aderarea României la Spațiul Schengen. Cât l-a costat pe un bărbat intrarea la un aquapark cu băi termale, din Ungaria

Ce declara Călin Georgescu despre aderarea României la Schengen: „Pentru mine este o onoare că nu am intrat în Schengen” / „Datorăm acest lucru oamenilor liberi din țară”

Legea a trecut de Camera Deputaţilor, forul decizional, cu 215 voturi „pentru”, 36 „contra” şi 62 de abţineri.

„În practica administrativă s-a apreciat că este legal ca primarii şi preşedinţii Consiliilor judeţene să reprezinte unităţile administrativ teritoriale în adunarea generală a asociaţiei şi în consiliul director. Pe de altă parte, dată fiind inexistenţa unor prevederi exprese ANI a apreciat, în opinia noastră în mod abuziv, cu exces de putere, că funcţiile de primari şi preşedinţi ai CJ sunt incompatibile cu calitatea de reprezentat al comunei, oraşului, municipiului şi judeţului, în Adunarea generală a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară. Iată, de ce considerăm că, se impune ca această situaţie să fie reglementată fără echivoc, stabilindu-se în mod expres faptul că primarii şi preşedinţii CJ sunt reprezentanţii de drept ai unităţii administrativ teritoriale în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, calitate pe care o pot delega prin act administrativ”, se arată în expunerea de motive.

Împotriva legii au votat în special deputaţii democrat-liberali, care au reclamat că legea este menită să-i ţină în funcţii pe cei declaraţi drept incompatibili de către ANI. „După părerea mea nu le-au făcut un bine (n.r. primarilor şi preşedinţilor de Consilii judeţene) pentru că dau satisfacţie baronilor găsiţi incompatibili de ANI”, a afirmat liderul deputaţilor PDL, Tinel Gheorghe, citat de către Agerpres.

În replică, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea (PSD) a arătat că legea nu i va scuti de răspundere pe edilii care au fost declaraţi deja incompatibili întrucât efectele unei legi nu pot fi retroactive. „Nu văd cu ce afectează activitatea ANI. Toţi cei care au încălcat legea vor fi sancţionaţi. Legea lucrează pentru viitor pentru a regla o chestiune pe care au cerut-o cei din administraţia locală”, a afirmat Zgonea.

Legea a provocat nemulţumire în cadrul conducerii ANI, preşedintele Horia Georgescu declarând, pentru „Gândul”, că actul normativ va bloca o serie de anchete în derulare ale Agenţiei. „E o nouă zi de marţi la fel de neagră ca şi cea din decembrie anul trecut. Agenţia Naţională de Integritate nu a fost consultată cu referire la acest proiect de lege. Sunt afectate câteva sute de dosare aflate pe rolul instanţelor şi care în perioada următoare urmează să primească decizii definitive şi irevocabile în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în procese în care în faţa Curţii de Apel ANI câştigase (…) Sunt puse sub semnul întrebării toate dosarele aflate pe rolul instanţelor cu privire la acest tip de incompatibilitate care din punctul nostru de vedere prevede apariţia unui conflict de interese”, a declarat Horia Georgescu.