„Uniunea Europeană a impus condiții Turciei pentru a putea obține anularea vizelor pentru cetățenii săi care călătoresc în Spațiul Schengen și una dintre condiții a fost ca Ankara să-și schimbe legislația și practicile antiteroriste care afectează libertatea de expresie”, a declarat Jagland, într-un discurs rostit în cadrul Adunării Parlamentare a CoE.
El a adăugat că legislația și practicile antiteroriste reprezintă de mult timp un motiv de îngrijorare în Europa și au condus la o serie de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva Turciei. Îngrijorările, a precizat el, au existat de dinainte de semnarea acordului între Uniunea Europeana și Turcia privind stăvilirea fluxului de migranți, însă ar putea pune în pericol acordu, informează Agerpres.
Turcia a refuzat până în prezent să modifice această legislație, în contextul reizbucnirii violente a conflictului kurd în vara lui 2015, alături de o serie de atentate sângeroase atribuite rebelilor kurzi și grupării Stat Islamic (SI).
Acordul UE-Turcia a fost semnat în luna martie după ce peste un milion de migranți și solicitanți de azil au ajuns în Europa anul trecut. În cadrul acordului, Ankara s-a angajat să stăvilească fluxul migrator, iar UE a promis în schimb un ajutor financiar inițial de 3 miliarde de euro, liberalizarea regimului de vize și deblocarea procesului de aderare a Turciei la UE, precum și preluarea direct din Turcia a unui număr de migranți sirieni echivalent cu cel al migranților returnați din Grecia către teritoriul turc. După semnarea acordului, numărul migranților care au ajuns din Turcia în Grecia a scăzut semnificativ.