Consiliul Europei îi cere Turciei să pună capăt stării de urgenţă

Într-un memorandum dat publicității vineri, comisarul Muiznieks ‘insistă asupra urgenței de revenire la procedurile și garanțiile ordinare, punându-se capăt cât de curând posibil stării de urgență’.

Totodată, reprezentatul Consiliului Europei ‘ia notă cu regret’ de decizia guvernului de la Ankara de a prelungi starea de urgență cu trei luni, exprimându-și speranța că această perioadă ‘va putea fi scurtată’.

Muiznieks nu pune sub semnul întrebării decizia Ankarei de a decreta starea de urgență și de a face derogări de la Convenția Europeană a Drepturilor Omului în circumstanțe excepționale, constatând însă că decrete adoptate în Turcia după tentativa de puci au conferit ‘puteri discreționare aproape nelimitate autorităților și executivului’, și că acest tip de puteri comportă întotdeauna ‘un anumit grad de arbitrariu’, potrivit Agerpres.

Citeşte şi Un canal de televiziune kurd a fost suspendat la cererea Ankarei

Alte articole

Klaus Iohannis merge la Consiliul European, după ce la reuniunea NATO nu a fost invitat. Preşedintele vrea să expună problema interferenţei Rusiei în alegerile din România: „Trebuie găsite instrumente concrete pentru a face faţă acestor atacuri”

Cum ar putea beneficia România de președinția ungară a Consiliului UE pentru a adera la Schengen pe cale terestră

Comisarul pentru drepturile omului se declară îngrijorat mai ales de posibilitatea ca o persoană să fie menținută în arest timp de 30 de zile și consideră ‘deosebit de urgent să se pună capăt închiderii, în baza unei simple decizii administrative, a unor (…) publicații, canale de televiziune, asociații sau întreprinderi, precum și transferului bunurilor lor către bugetul public’.

Nils Muiznieks denunță, de asemenea, caracterul masiv și neindividualizat al urmăririlor penale lansate împotriva unor persoane suspectate că ar fi apropiate de clericul Fethullah Gülen, pe care Ankara îl acuză de orchestrarea tentativei de puci.

Memorandumul Consiliului Europei reamintește, în plus, că anumite principii enunțate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului — precum dreptul la viață și interzicerea torturii — nu pot face obiectul niciunei derogări, indiferent de circumstanțe.