Consiliul Superior al Magistraturii îşi alege noua conducere UPDATE

Pe ordinea de zi a sedintei plenului CSM se afla si prezentarea raportul de activitate al institutiei pe anul 2015, in mandatul judecatorului Marius Tudose – presedinte si al procurorului Bogdan Gabor – vicepresedinte. La sedinta CSM a fost invitat si presedintele Klaus Iohannis, care, potrivit Constitutiei, prezideaza lucrarile Consiliului la care participa.

Candidatii pentru sefia CSM trebuie sa prezinte un proiect managerial care sa cuprinda viziunea acestora referitoare la gestionarea competentelor Consiliului si rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar si proiectele aflate in derulare.

CSM are in componenta 19 membri: noua judecatori si cinci procurori alesi de magistrati in adunarile generale ale instantelor si parchetelor si validati de Senat, doi reprezentanti ai societatii civile alesi de Senat si trei membri de drept – ministrul Justitiei, presedintele ICCJ si procurorul general al Romaniei. Mandatul membrilor alesi este de sase ani, fara posibilitatea reinvestirii.

Potrivit Constitutiei si Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un presedinte, ajutat de un vicepresedinte, care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reinnoit.

Alte articole

Culmea tupeului! Daniel Horodniceanu nu va fi sancționat pentru abuz în serviciu. ICCJ a respins recursul Inspecţiei Judiciare împotriva deciziei CSM

Fiul procurorului Daniel Horodniceanu a câștigat un concurs organizat de CSM, unde tatăl său este vicepreședinte. Ce salariu câștigă

Presedintele si vicepresedintele CSM sunt alesi dintre cei 14 membri. Au dreptul sa candideze doar cei noua judecatori si cinci procurori alesi in adunarile generale ale instantelor si parchetelor. Nu pot candida la functiile de presedinte si vicepresedinte membrii de drept ai CSM: presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Romaniei, ministrul Justitiei si reprezentantii societatii civile.

Conducerea CSM este aleasa prin votul membrilor plenului, iar daca presedintele este judecator, vicepresedintele trebuie sa fie procuror si invers.

Aron vrea derularea procedurilor pentru șefia ÎCCJ/PÎCCJ/DNA în condiții de transparență și corectitudine

Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să gestioneze în cele mai bune condiții de transparență și corectitudine procedurile de numiri în noi funcții de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), a procurorului general al României și procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), afirmă judecătorul Mircea Aron, în proiectul de candidatură depus pentru funcția de președinte al CSM.

„Având în vedere că în anul 2016 vor fi făcute numiri noi în funcțiile de conducere la ÎCCJ deoarece expiră mandatul de conducere al persoanelor investite (președinte, vicepreședinți) dar și faptul ca în acest an vor fi derulate examene de promovare în funcții de execuție la această instanță, CSM va trebui să gestioneze în cele mai bune condiții de transparență și corectitudine aceste proceduri, astfel încât numirile și promovările să fie în concordanță cu capacitățile profesionale ale candidaților. (…) În același sens, vor trebui gestionate propunerile de numiri în funcție de conducere ale procurorului general al PÎCCJ și al procurorului șef al DNA”, arată magistratul în document.

Mircea Aron subliniază că alegerile din CSM, al căror calendar se va derula începând cu februarie, vor necesita un efort deosebit din partea Consiliului, de corectitudinea acestora depinzând buna funcționare a Consiliul Superior al Magistraturii în viitor.

Într-o analiză Swot, el menționează, printre punctele tari, că instituția are buni profesioniști ai dreptului, în cea mai mare parte cu experiență în exercitarea atribuțiilor manageriale în instanțe și parchete, experiență în ceea ce privește reacția rapidă la atacuri vizând independența justiției, în identificarea unor instrumente de responsabilizare și eficientizare a activității instanțelor, în actualizarea legislației secundare, în avizarea de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești și în sesizarea ministrului Justiției cu necesitatea inițierii sau modificării unor acte normative în domeniu, comunicarea coerentă cu ÎCCJ, MJ și Ministerul Public (MP), și practică unitară în secțiile disciplinare.

În ceea ce privește punctele slabe, el menționează dialogul uneori prea complicat, inutil, contradictoriu pe alocuri, atenția insuficientă la argumente în comisii, secții sau plen, comunicarea slabă cu asociațiile profesionale, cu consecința posibilei percepții a acestora că CSM nu servește convingător sistemul de justiție, și spațiile insuficiente pentru birouri.

Referitor la factorii de influență externă, judecătorul enumeră ca și oportunități faptul că ministrul Justiției face parte dintr-un guvern de tehnocrați cu experiență europeană, care nu au neapărat constrângeri electorale, existând astfel toate premisele pentru promovarea în Parlament a propunerilor CSM pentru modificarea și completarea legilor justiției, dar și cele referitoare la redesenarea hărții instanțelor și parchetelor, despre care s-a spus că ar afecta interesele electorale ale aleșilor care candidează în circumscripțiile unde se află unitățile propuse pentru desființare, creșterea încrederii cetățenilor în sistemul judiciar.

La capitolul ”amenințări”, el a punctat lipsa infrastructurii adecvate în perspectiva aplicării legii privind falimentul persoanei fizice și a dispozițiilor din noul Cod de procedură civilă referitoare la cercetarea procesului și, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu (chiar dacă aplicarea acestor dispoziții s-a amânat până în 2017, amenințarea rămâne), instabilitatea legislativă, eventuala continuare a atacurilor la adresa CSM și a sistemului judiciar în general și magistraților, în special.

În opinia sa, o prioritate a CSM în 2016 ar trebui să fie sesizarea Parlamentului cu propunerile de modificare a legilor Justiției elaborate de Consiliu, în baza unei analize serioase a nevoilor sistemului și care au făcut obiectul consultărilor cu instanțele de judecată, cu ÎCCJ, MP, INM.

„Propunerile aprobate de Plenul CSM sunt expresia preocupării pentru consolidarea independenței justiției, creșterea calității actului de justiție și îmbunătățirea organizării sistemului judiciar, în contextul profundei reforme a legislației înfăptuite prin adoptarea celor 4 coduri. (…) Plenul CSM a constatat că nevoile sistemului s-au modificat în cei 11 ani de la elaborarea și aplicarea legilor justiției”, precizează el.

Mircea Aron mai arată că o altă propunere punctuală care a stat în atenția membrilor Consiliului este aplicarea din 2017 a dispoziției art.136 din Legea 304/2004 potrivit căreia atribuțiile MJ referitoare la bugetul instanțelor să fie preluate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Independența financiară ar reprezenta o garanție reală a independenței instanțelor, în acord cu principiile statului de drept. Direcția de specialitate a CSM poate face un inventar al celor câteva zeci de acte normative ce ar trebui modificate și, împreună cu specialiști din MJ și ÎCCJ, s-ar putea face propuneri concrete în acest sens. Este primul grup de lucru pe care îl propun în acest proiect, dacă nu există o opoziție motivată din partea celor două instituții”, susține judecătorul.

Aron subliniază necesitatea ca, printr-o comunicare mai intensă cu comisiile juridice ale Parlamentului, împreună cu MJ, să fie deblocate modificările articolelor din Codul de procedură penală și Codul Penal, determinate de deciziile de neconstituționalitate ale CCR.

„Nu este rezonabil ca acte de importanța Codurilor, destinate publicului larg, să poarte ani în șir, în dreptul a numeroase articole, mențiunea de „neconstituțional”. Fără aceste modificări, cel mai probabil, justițiabilul, în lipsa unei pregătiri juridice corespunzătoare, nu va avea posibilitatea de a studia și înțelege deciziile CCR, menționate în coduri”, arată el.

Totodată, judecătorul spune că s-a dovedit eficientă activitatea organizării pe grupuri de lucru în CSM și că această modalitate trebuie continuată.

„Grupul de lucru format (…) ar trebui să finalizeze Ghidul de conduită pentru sistemul judiciar care fusese planificat în Strategia Consiliului de întărire a integrității în justiție pe anii 2011 — 2016 la paragraful „perfecționarea sistemului de reguli de conduită și deontologie”. Consider necesar ca în anul 2016 să constituim un grup de lucru pentru modificarea Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, care conține dispoziții ce trebuie clarificate, potrivit unor opinii ale magistraților. Personal, apreciez că acest cod poate suferi modificări și în sensul unor mai bune definiri a obligațiilor deontologice ale magistraților. În Grupul de lucru privind eficiența activității instanțelor va trebui să finalizăm etapa ce privește implementarea unor indici de calitate și standardizarea hotărârilor judecătorești”, mai susține Aron.

Potrivit acestuia, trebuie finalizată activitatea grupului de lucru care elaborează Manualul de management judiciar, instrument important în procedura examenelor de numiri în funcții de conducere, în care managementul să fie tratat cu aplicație la sistemul judiciar, și să continue activitatea grupului de lucru privind impactul noilor coduri.

O componentă importantă a activității CSM va rămâne, arată Aron, cooperarea cu Comisia Europeană în cadrul MCV și cu celelalte instituții europene, inclusiv ENJC — Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare.

„În cadrul relațiilor cu CE referitoare la MCV, este importantă o coordonare mai strânsă și un mesaj unitar cu MJ, ÎCCJ și MP în comunicarea cu oficialii europeni, astfel încât informarea să nu fie distorsionată” mai menționează magistratul.

Aron consideră că selecția pe care o face Inspecția Judiciară (IJ) în promovarea magistraților în această structură trebuie să se bazeze exclusiv pe meritocrație.

„Întrucât Inspecția funcționează în prezent sub limita celor 70 de posturi prevăzute de lege, cred că este nevoie ca diferența să fie completată având în vedere volumul și complexitatea muncii cu care se confruntă. (…) IJ va trebui să-și gestioneze mai bine reacția la ceea ce consideră abatere în activitatea magistratului, dar și comunicarea cu spațiul public, astfel încât să înlăture suspiciunile de atingere a independenței magistratului în exercitarea funcției sale jurisdicționale și să-și profesionalizeze compartimentul de comunicare publică”, mai spune Aron în proiectul său.

Luminița Palade, candidat vicepreședinte CSM: Se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraților

Luminița Palade, candidat la funcția de vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), consideră că se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraților în funcții de conducere și de execuție.

„În anul 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a înaintat Ministerului Justiției propuneri de modificare a textelor Legii 304/ 2004 în ceea ce privește evaluarea și promovarea magistraților. Concomitent, a fost modificat Regulamentul de evaluare a activității profesionale a judecătorilor și procurorilor. Procesul nu a fost finalizat. Întrucât procesul de modificare legislativă este de lungă durată și impredictibil, se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraților în funcții de conducere și funcții de execuție„, se arată în proiectul privind principalele obiective care vor fi urmărite de Luminița Palade în calitate de vicepreședinte al CSM.

Conform sursei citate, procesul de modernizare a sistemului judiciar „este legat, intrinsec, de resurse umane valoroase, independente și imparțiale, baze materiale rezonabile (sedii administrative și aparatură IT), cadru legislativ stabil și predictibil și conectarea la principiile care guvernează sistemul european de justiție”.

Luminița Palade apreciază, totodată, că apărarea independenței și reputației profesionale a magistraților constituie un reper fundamental al activității CSM.

„În ultimii ani s-au înregistrat progrese în activitatea Inspecției Judiciare, de cercetare cu celeritate a cererilor de acest tip. Intervenția rapidă a Consiliului Superior al Magistraturii în apărarea independenței magistraților este limitată, în efectele sale, de lipsa unor pârghii reale în reducerea acestui fenomen de atac asupra magistraților”, se arată în proiect.

Consolidarea Inspecției Judiciare este apreciată ca fiind „o prioritate zero” a CSM.

„Inspecția Judiciară trebuie sprijinită în ocuparea, în condiții de transparență și egalitate de șanse, a posturilor de inspector vacante. (…) Independența Inspecției Judiciare este dublată, în egală măsură, de responsabilitate, astfel încât derapajele și vulnerabilitățile sistemului judiciar să fie îndreptate cu bună credință și eficient„, se menționează în documentul citat.

Printre prioritățile menționate de Luminița Palade se mai numără consolidarea Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri, precum și adaptarea formelor de pregătire profesională inițială și continuă la nevoile sistemului judiciar.

„Dialogul constant între Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției și Parlamentul României, urmărirea și implicarea în procesul legislativ, prin desemnarea unor reprezentanți în comisiile juridice, rectificarea unor neconcordanțe în procesul de tehnică legislativă sunt tot atâtea mijloace prin care Consiliul, în calitate de consultant, poate contribui la stabilitatea cadrului legislativ, fără a fi necesare modificări succesive ale codurilor„, se mai menționează în proiect.

Printre priorități se mai numără întărirea integrității sistemului judiciar, calitatea și transparența actului de justiție, o politică de resurse umane corelată cu încărcătura de dosare pe parchete și instanțe de judecată și stabilizarea personalului acestora.

Referitor la independența sistemului judiciar, în document se arată că ultimul raport MCV a invitat România „să efectueze o evaluare globală a procedurilor de numire în funcții de conducere în cadrul magistraturii, astfel încât până în luna decembrie 2015 să existe în acest sens proceduri clare și detaliate, bazate pe modelul procedurilor utilizate pentru numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

În proiectul Luminiței Palade sunt enumerate și măsurile prioritare care ar trebui luate în perioada următoare. Este vorba de asigurarea transparenței instituționale prin actualizarea și îmbunătățirea site-ului CSM, asigurarea fluxului informațional între membrii plenului, dezvoltarea dialogului și asigurarea unor relații echilibrate și eficiente cu celelalte instituții și autorități în plan intern și instituțiile și organismele internaționale în plan extern, dialog constant, conlucrare și muncă de echipă în relația cu toate structurile Ministerului Public, instanțele de judecată și Ministerul Justiției, dezvoltarea dialogului cu magistrații, cu asociațiile profesionale ale acestora și societatea civilă, dezvoltarea unor proiecte comune cu Consiliul Procurorilor din Moldova și organizarea cadrului de desfășurare în bune condiții a procedurii de alegere a membrilor CSM.

„Obiectivele avute în vedere la acest proiect și măsurile propuse pentru atingerea acestora sunt obiectivele sistemului judiciar, ale tuturor membrilor Consiliului. Realizarea acestora, doar prin lucrul în echipă, prin valorificarea calităților fiecăruia, reprezintă un pas firesc în abordarea justiției ca putere în stat, independentă, eficientă și reformată„, se mai arată în document.