e ordinea de zi a şedinţei CSM, programată de la ora 10.00, se află şi Nota Direcţiei afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe privind analiza Raportului Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu asupra progreselor înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Miercuri, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, s-a întâlnit cu ambasadorii Statelor Unite, Canadei, Belgiei, Franţei, Germaniei, Marii Britanii, Olandei, Sloveniei şi Suediei, care au transmis preocuparea lor cu privire la proiectul de legi privind reforma justiţiei dezbătut în Parlament, precum şi „dorinţa fermă” ca România să continue procesul de consolidare a statului de drept, independenţei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei. De asemenea, ambasadorii statelor membre UE şi-au exprimat dorinţa ca România să creeze cadrul necesar pentru a permite îndeplinirea obiectivelor Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi pentru a evita orice decizie care ar putea face ca acest obiectiv să fie mai greu de atins.
În 15 noiembrie, Comisia Europeană a publicat raportul referitor la etapele parcurse de România pentru a-şi îndeplini angajamentele privind reforma judiciară şi combaterea corupţiei, în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană. Raportul a analizat progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în raportul său din ianuarie 2017 privind MCV.
Raportul CE menţionează că progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV sunt afectate de situaţia politică, iar criticile la adresa sistemului judiciar şi a hotărârilor judecătoreşti rămân o caracteristică problematică în cadrul dezbaterilor publice.
În acelaşi timp, Comisia a constatat că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise.
„În ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situaţia politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern şi sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea. În plus, progresele şi rezultatele bune pe care instituţiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupţiei au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracţiuni de corupţie, cum ar fi abuzul în serviciu, şi a unei propuneri de act normativ vizând graţierea”, se arartă în document, care consemnează şi că „deşi ordonanţa de urgenţă a fost abrogată de Guvern şi, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spaţiul public”.
De asemenea, provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare, potrivit raportului.
După publicarea raportului MCV, CSM spunea că concluziile acestuia nu pot fi calificate ca fiind pozitive, în condiţiile în care Comisia Europeană a statuat că nu poate încă să conchidă, în această etapă, că vreunul dintre obiectivele de referinţă este îndeplinit în mod satisfăcător, deşi progresul realizat cu privire la o parte dintre obiective se îndreaptă în această direcţie.