Un număr de 14 procurori europeni, printre care şi cel român, au fost numiţi pentru un mandat de şase ani, care poate fi prelungit cu maximum trei ani prin decizie a Consiliului UE. Alţi opt au fost numiţi pentru o perioadă de trei ani, întrucât normele tranzitorii aplicabile primului mandat de la înfiinţarea EPPO prevăd că procurorii europeni din o treime din statele membre, selectaţi prin tragere la sorţi, vor deţine un mandat cu această durată, care nu poate fi reînnoit. Este cazul procurorilor din Grecia, Spania, Italia, Cipru, Lituania, Ţările de Jos, Austria şi Portugalia.
Procurorii europeni vor supraveghea investigaţiile şi urmăririle penale şi vor constitui Colegiul EPPO, împreună cu procurorul-şef european.
Fiecare stat membru şi-a desemnat candidaţii pentru funcţia de procuror european, care trebuiau să fie membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturii respectivului stat membru, să prezinte toate garanţiile de independenţă şi să deţină calificările necesare pentru numirea, în statele lor membre respective, în funcţii înalte din cadrul parchetelor şi al magistraturilor. De asemenea, ei trebuiau să aibă o experienţa practică relevantă în ceea ce priveşte sistemele juridice naţionale, investigaţiile financiare şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
„Numirea de astăzi a celor 22 de procurori europeni de către Consiliu este un pas important și necesar în operaționalizarea Parchetului European. Următorul pas este numirea procurorilor europeni delegați în fiecare stat membru participant la EPPO. Procurorii europeni delegați vor efectua investigațiile în toate cazurile care sunt de competența EPPO, având și competența de participa în aceste cauze în fața instanțelor de judecată și de a exercita căile de atac disponibile în conformitate cu dreptul intern.
Numărul procurorilor europeni în fiecare stat membru se aprobă de procurorul-șef european, după consultarea autorităților relevante ale statului membru și ajungerea la un acord cu acestea.
Am început discuțiile cu autoritățile române privind numărul necesar de procurori europeni delegați in România. In aceste consultări am în vedere faptul că EPPO are o competență obligatorie, precum și faptul că Parchetul European a fost creat pentru a îmbunătăți nivelul actual de protecție al fondurilor europene.
Este important să ajungem rapid la un acord privind numărul de procurori europeni delegați pentru a nu amâna începerea EPPO, ținând cont și de durata de procesului de selecție și numire care trebuie să aibă loc.
În același timp, trebuie să avem în vedere contextul european privind negocierile privind bugetul multianual pentru perioada 2021-2027 și planul de redresare, precum și rolul cheie pe care Parchetul European îl va juca in protejarea unui buget UE crescut semnificativ”, a declarat Laura Codruța Kovesi pentru G4Media.
22 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania). Se preconizează că EPPO, care va avea sediul la Luxemburg, îşi va începe activitatea la sfârşitul anului 2020.
Lista celor 22 de procurori europeni
Frédéric Baab
Cătălin-Laurențiu Borcoman
Jaka Brezigar
Danilo Ceccarelli
Gatis Doniks
Yvonne Farrugia
Teodora Georgieva
Daniëlle Goudriaan
Petr Klement
Tomas Krušna
Tamara Laptoš
Katerina Loizou
Ingrid Maschl-Clausen
José Eduardo Moreira Alves d’Oliveira Guerra
Juraj Novocký
Andrés Ritter
Maria Concepción Sabadell Carnicero
Gabriel Seixas
Kristel Siitam-Nyiri
Harri Tiesmaa
Yves Van Den Berge
Dimitrios Zimianitis