Această tendinţă, demonstrată de România „în numeroase domenii”, relevă o „sustenabilitate” tot mai mare a reformelor, apreciază Consiliul, adăugând că „măsurile adoptate de principalele instituţii judiciare şi privind integritatea, în cadrul luptei împotriva corupţiei la nivel înalt, au menţinut o dinamică impresionantă”.
„Profesinalismul din cadrul sistemului judiciar românesc, în ansamblul său, a continuat să crească. Per ansamblu, Consiliul consideră că România, atât prin menţinerea atualei tendinţe pozitive a reformelor şi consolidarea progreselor, cât şi prin internalizarea obiectivelor MCV în cadrul politicilor şi strategiilor naţionale, este pe cale să-şi asigure sustenabilitatea şi ireversibilitatea necesare reformelor care vor permite României să atingă obiectivele Mecanismului”, se arată în comunicat.
Consiliul reiterează de asemenea „importanţa unui angajament politic larg şi fără echivoc faţă de reforme” din partea tuturor instituţiilor publice şi actorilor politici. Acest lucru este „deosebit de relevant” în special în lupta împotriva corupţiei la toate nivelurile, în respectarea independenţei sistemului judiciar şi în „alte probleme de integritate relevate în raport”.
Numirea transparentă şi în baza meritului în funcţii de rang înalt în cadrul sistemului judiciar şi „examinarea candidaţilor în următoarele alegeri” reprezintă o ocazie importantă în vederea unor noi progrese în acest sens, notează Consiliul, care încurajează România „să finalizeze rapid şi să adopte Planul de acţiune pentru perioada 20015-2020 în vederea implementării Strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar în perioada 2015-2020 şi dezvoltării unei noi Strategii naţionale anticorupţie”.
În baza „progreselor substanţiale” deja atinse, Consiliul încurajează România să-şi concentreze eforturile asupra consolidării acestor progrese şi susţinerii actualei dinamici pozitive, prin abordarea tuturor recomandărilor formulate de către Comisia Europeană (CE) în raport. „Acest lucru va permite o demonstrare a sustenabilităţii reformelor, ceea ce va deschide calea îndeplinirii satisfăcătoare a tuturor standardelor prevăzute de Mecanism în viitorul apropiat”, apreciază Consiliul.
Este necesar ca România să-şi consolideze progresele în ceea ce priveşte „respectarea şi apărarea independenţei sistemului judiciar”, îndeamnă Consiliul, apreciind că numiri la nivel înalt în magistratură „transparente, robuste şi în baza meritului” reprezintă o ocazie pentru noi progrese.
„Continuarea reformei justiţiei, inclusiv adoptarea rapidă a unor amendamente la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, în conformitate cu ceea ce a prezentat Guvernul, este de asemenea importantă”, se arată în comunicat.
„Hotărârile judecătoreşti, inclusiv cele care confirmă hotărâri în cazuri de integritate, este necesar să fie aplicate de către toate instituţiile şi instanţele, fără întârziere, inclusiv de către Parlamentul român”, îndeamnă Consiliul.
„Eforturi susţinute suplimentare în vederea prevenirii şi luptei împotriva corupţiei, inclusiv abordarea acestui fenomen în mod eficient şi disuasiv, la toate nivelurile şi în toate instituţiile, rămân o prioritate absolută”, subliniază Consiliul .
MCV continuă să joace un rol important în vederea unor progrese, afirmă Consiliul, precizând că Mecanismul „rămâne un instrument adecvat în ajutorarea ambelor state membre (ale UE) în eforturile lor de reformă, cu scopul ca fiecare dintre ele să atingă rezultate concrete şi de durată în îndeplinirea obiectivelor” acestuia.
Consiliul aminteşte totodată că este pregătit să ajute România şi Bulgaria în eforturile lor în acest sens, atât prin intermediul UE, cât şi prin asistenţă bilaterală.
„În aşteptarea rezultatelor celor două state membre UE în acest cadru, mecanismul este menţinut”, iar Consiliul anunţă că aşteaptă următoarele rapoarte şi salută intenţia Comisiei de a continua să monitorizeze îndeaproape situaţia atât în România, cât şi în Bulgaria.
MCV este o măsură de salvgardare invocată atunci când un nou stat membru nu reuşeşte să-şi îndeplinească angajamentele asumate în procesul aderării la UE. El acoperă domenii ale politicilor referitoare la libertate, securitate, justiţie şi piaţa unică europeană.