„Cred că şi el aşteaptă ca lucrurile să fie elucidate şi să se afle adevărul”, a trabsmis Constantin Enceanu, bunul prieten al regretatului Petrică Mîţu Stoian.
„Dacă e să referim la ziua de azi, a fost o zi extrem de încărcată emoţional. Toţi am pus suflet ca să organizăm funeraliile aşa cum credem că şi-ar dorit Petrică Mîţu Stoian. Din dorinţa de a fi fericit, plecând în lumea fără dor, cei dragi rămaşi s-au străduit să facă tot posibilul să nu-l facem de ruşine şi nu l-am făcut.
Din momentul în care a sosit la Craiova, la Ansambulul folcloric „Maria Tănase”, unde colega mea Niculina Stoican şi toţi membrii ansamblului au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca lucurile să fie extraordinar de reuşite.
Sosirea lui de marţi de la ora 10 în foierul Teatrului Naţional „Marin Sorescu”.. A fost alături de Petrică şi Dumnezeu. A fost o vreme extraordinar de frumoasă. Şi soarele a zâmbit pentru că a văzut că lumea îl iubeşte şi Petre pleacă dincolo oarecum cu sufletul împăcat din punctul ăsta de vedere. Cred că şi el aşteaptă ca lucrurile să fie elucidate şi să se afle adevărul”, a dclarat Constantin Enceanu la România Tv.
Constantin Enceanu a povestit, în urmă cu trei zile, cum a primit vestea pierderii marelui artist şi care sunt cele mai dragi amintiri pe care le are cu el.
„Îmi e greu să spun ce e în sufletul meu. O durere imensă. Când am aflat că se îndreaptă în lumea cea fără dor eram la telefon cu impresarul dumnealui. Mi-a spus ‘Costele, Petre a plecat’. Am oprit maşina, m-am dat jos din maşină şi am urlat ca un nebun. Am simţit nevoia să mă răzbun pe soarta asta cruntă ce a avut-o. Am urlat de durere. Am avut un frate adevărat pe care mă puteam baza la orice oră din zi şi din noapte.
Crede-mă că aş fi făcut orice în momentele alea să pot să-i dau o mână de ajutor lui Petre. Să mai trăiască măcar câteva zile, un an, să-şi ia rămas bun cum se cuvine de la toată lumea. Era cel mai fericit om, pentru el nu exista ceartă. Nu puteai să te cerţi, evita acest lucru. Regret din suflet că a plecat aşa de repede de lângă noi. În inima mea a rămas un mare, mare gol. Nu o să-l umple nimeni. Nu am avut niciun coleg atât de apropiat cum a fost el. Am bucurat mulţi oameni împreună. Aşa a vrut Dumnezeu, l-a luat să le cânte sfinţilor şi celor care sunt deja pe lumea cealaltă”, a spus Constantin Enceanu la RomaniaTV.