Constantin şi Elena 2022. Împăratul Constantin a devenit, prin Edictul de la Milano, protectorul creștinilor. În timpul domniei sale s-au adoptat numeroase măsuri în favoarea Bisericii și a preoților. De numele lui se leagă și Consiliul de la Niceea, în cadrul căruia s-a decis ca Paştele să fie sărbătorit în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară.
Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați. De numele împărătesei Elena se leagă construcţia mai multe lăcaşuri creştine printre care: Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem şi Biserica din Nazaret.
Acestei mari sărbători a creştinătăţii îi sunt specifice o serie de tradiţii şi superstiţii pe care mulţi credincioşi le respectă cu sfineţenie pentru a le merge bine şi a fi feriţi de rele.
Tradiţiile practicate în această zi aduc spor şi sănătate gospodarilor care le împlinesc.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, motiv pentru care este cunoscută şi sub denumirea de Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare, scrie traditii-superstitii.ro
O mare parte dintre tradiţiile şi superstiţiile specifice acestei zile fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția:
În ziua praznicului, pentru ca familia să trăiască în armonie şi pace şi să nu fie tulburată de probleme, este bine să avem în casă trei fire de bujori îmbobociţi. Se spune că încă din seara de 20 mai este bine să aduci în casă cel puțin trei bujori îmbobociți. Cu alți trei bujori, în ziua de Sfinții Împărați Constantin și Elena, unul dintre membrii familiei merge la biserică, pentru sănătate și spor în casă.
Totodată, este bine să avem în casă o iconiţă cât de mică cu Sfinţii Împăraţi. Aceasta ne apără de pagubă, de duşmanii neştiuţi şi împlineşte dorinţele oricând le cerem ajutorul.
Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, în unele zone ale ţării se mai păstrează încă obiceiul „Sperietoarea vrăjitoarelor”. Membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte. Ei bat cu linguri noi de lemn în vasele în care fierb laptele de obicei, strigând să sperie vrăjitoarele care le-ar putea fura laptele.
În această zi, fiecare păstor măsoară cantitatea laptelui obţinut de la oile sale, notându-l pe un carneţel, pe „Răbojul sporului”. Se crede că prin măsurarea laptelui, sporul casei nu se risipeşte , iar vrăjitoarele n-au puterea să-l fure.
Tot pentru ca sporul să se adune într-o gospodărie, gospodarul trebuie să noteze seria fiecărei bancnote cheltuite în fiecare zi. Se spune că, astfel, banul rămâne în casă şi nu se înstrăinează.