Construcţia din Bulgaria socialistă care fascinează vizitatorii străini: o farfurie zburătoare din beton pe vârful unui munte

Inaugurată în 1981 drept simbol al socialismului triumfător, această incintă circulară uriaşă, ce poate găzdui în acelaşi timp patru sute de vizitatori, se înalţă încă semeaţă pe soclul său, la peste 1.400 de metri deasupra nivelului mării, în inima ţării, în Munţii Balcani.

Niciun efort nu a fost precupeţit în epocă: marmura şi cuprul au fost utilizate pentru a împodobi cele 75.000 de tone de beton, oţel şi sticlă mobilizate pentru realizarea acestui proiect arhitectural de aproximativ şaizeci de metri în diametru. Steaua roşie din vârful său putea fi observată în zilele senine chiar din România şi Grecia, notează AFP.

Însă, perioada de glorie a monumentului avea să fie una scurtă. Abandonat după căderea regimului comunist în 1989, el este în prezent măcinat de rădăcinile plantelor sălbatice, după ce a fost jefuit metodic de ornamentele sale preţioase.

Cunoscut multă vreme doar de iubitorii turismului insolit, atraşi de ciudăţenia locului şi de vestigiile lozincilor comuniste de pe zidurile sale, „OZN-ul bulgar” a intrat în prezent pe radarul experţilor internaţionali care militează pentru protejarea patrimoniului.

„În stilul său brutal, este o adevărată realizare arhitecturală a secolului al XX-lea. Acest monument este absolut excepţional prin mărimea şi puterea sa”, a subliniat Laurent Levi-Strauss, fost director adjunct al Departamentului de conservare a patrimoniului cultural UNESCO.

Pentru arhitectul britanic Graham Bell, aceasta ”este o clădire incredibil de impresionantă, însă, în acelaşi timp, incredibil de tristă din cauza stării sale de degradare”.

Organizaţia nonguvernamentală Europa Nostra, pentru care aceşti experţi au efectuat recent o vizită la faţa locului în prezenţa jurnaliştilor AFP, a clasat Buzludja printre cele mai periclitate şapte situri culturale din Europa.

„Face parte din moştenirea culturală europeană, însă Europa abia ştie de existenţa lui”, a spus Graham Bell cu tristeţe în glas.

Pentru Europa Nostra, clădirea trebuie şi poate fi încă salvată parţial, în special cu fonduri europene.

Inginerul-expert Mario Aymerich de la Institutul Băncii Europene de Investiţii şi-a exprimat entuziasmul, subliniind ”soluţiile inovatoare” implementate în epocă pentru construirea cupolei edificiului.

Subita atenţie internaţionale a fost salutată de puţinii susţinători bulgari ai monumentului, printre aceştia numărându-se cel care l-a conceput, Georgi Stoilov. ”Este bine că Europa este interesată, întrucât Bulgaria nu este interesată”, a declarat arhitectul, ajuns între timp la vârsta de 89 de ani.

Preţuit pe plan local pentru realizarea de fotografii de nuntă sau pentru turnarea unor filme, Buzludja nu s-a aflat niciodată pe lista cu priorităţi a autorităţilor bulgare, supuse începând din anii ’90 unui strict regim de austeritate bugetară, oficialii fiind prea puţin dornici să aloce resurse unei clădiri atât de izolate şi de controversate.

Recâştigarea interesului de care se bucură în prezent Buzludja se datorează unei arhitecte de origine bulgară născută în 1990, imediat după căderea regimului comunist.”Nu este posibil ca o operă arhitecturală unică şi impresionantă să fie lăsată într-o astfel de stare”, susţine tânăra Dora Ivanova, care a militat timp de patru ani pentru a sensibiliza experţii, după ce a descoperit clădirea pe internet în perioada studiilor sale în Germania.”Nu se pune problema de restaurarea acesteia pentru glorificarea comunismului, ci de conservarea ei pentru a explica istoria” Bulgariei, a subliniat arhitecta.

Recunoscând imposibilitatea de a reda monumentului splendoarea sa originală şi conştient de ”controversa” pe care o suscită în ţară, Levi-Strauss a estimat că monumentul ar putea fi ”utilizat în scopuri educaţionale, pentru conferinţe şi concerte”.

Edificiul a fost ridicat cu ocazia celei de-a 90 aniversări a Partidului Socialist Bulgar (precursorul Partidului Comunist, n.r.), care şi-a organizat festivităţile în acest loc.

Clădirea a fost construită cu ajutorul contribuţiilor aşa-zis „voluntare” şi graţie muncii soldaţilor.

În prezent, această clădire rămâne „o emblemă a arhitecturii totalitare a secolului al XX-lea din Europa”, a subliniat Roumen Draganov, directorul Institutului bulgar pentru analiză şi estimări în turism. Potrivit acestuia, „monumentul poate servi ca o locomotivă pentru atragerea turiştilor” într-o regiune celebră pentru culturile de trandafiri şi pentru existenţa unor tumuli tracici.