Bunăstarea populației globale s-a înrăutățit brusc în ultimii ani, iar tendința pare să continue. În România, sărăcirea se simte mult mai puternic decât în statele occidentale. Cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale din SUA, în urma cărora Joe Biden a fost montat în funcția de președinte, era anunțată izbucnirea crizei COVID-19.
Nici nu s-a terminat bine cu criza COVID – cea sanitară, după atingerea targeturilor de vaccinare, pentru că deja oficialii Partidului Democrat de la Washington și birocrații de la Bruxelles au anunțat un întreg conglomerat de „crize”: militară – războiul din Ucraina, energetică, climatică, care va culmina cu cea economică.
La nivel internațional se discută din ce în ce mai des despre „autenticitatea” crizelor. Pe de o parte, liderii politici menționați sunt acuzați că au creat crizele cu bună știință, pe de altă parte vina este aruncată către cetățeni sau către adversari din afara sferei de influență a SUA sau UE. Oricum ar fi, consecințele sunt severe pentru România, potrivit datelor colectate și raportate de INS.
Instabilitatea economică se vede direct la prețurile de la raft, de la pompă, în facturile de la electricitate sau gaz, în timp ce creșterile salariale au fost prea mici sau inexistente.
În 2016, coșul mediu de cumpărături costa în România 15,43 de euro. Potrivit cursului valutar din urmă cu șase ani, românii scoteau din buzunar 69 de lei pentru alimentele de bază. În coșul de cumpărături au fost incluse: făină, zahăr, ulei de floarea-soarelui, orez, mălai, lapte, margarină, telemea ambalată, piept de pui dezosat, ouă.
În 2022, prețul mediu al coșului de cumpărături ajunge la 279 de lei. Pe listă sunt incluse mai multe produse: ulei, făină, orez, pâine, lapte, ouă, hârtie igienică, două caserole cu carne de pui, două caserole de carne de porc, mezeluri, brânză, 2,5 kg de cartofi, zahăr, mălai, un bax cu apă, fructe și legume.