Rusia a acuzat vineri Occidentul că sponsorizează „terorismul nuclear”, după ce autorităţile au declarat că o dronă ucraineană a lovit oraşul Kurceatov din vestul Rusiei, unde se află o centrală nucleară similară cu cea de la Cernobîl, relatează Reuters.
Roman Starovoit, guvernatorul regiunii Kursk din Rusia, care se învecinează cu Ucraina, a declarat că explozia dronei ucrainene a afectat un bloc de locuinţe din Kurceatov, un oraş din epoca sovietică construit pe malul unui lac de răcire pentru centrala nucleară Kursk, care este încă în funcţiune..
„O dronă s-a prăbuşit în oraşul Kurceatov în timpul nopţii”, a anunţat Starovoit pe Telegram. „Din fericire, niciunul dintre localnici nu a fost rănit. Instalaţiile critice nu au fost avariate ca urmare a prăbuşirii dronei şi a detonării ulterioare a acesteia”, a precizat guvernatorul. Singurele daune au fost la faţada şi geamurile unui bloc de apartamente, a adăugat el, spunând că autorităţile îi vor ajuta pe locuitori să-şi repare locuinţele.
Nu a existat nicio reacţie imediată din partea Ucrainei, care la rândul ei este supusă în mod regulat atacurilor în masă cu drone ruseşti, dar care rareori comentează asupra propriilor presupuse atacuri cu drone şi acte de sabotaj pe care le-ar comite în interiorul Rusiei.
Incidentul de la Kurceatov, care vine după ce Rusia a declarat că a distrus două drone ucrainene lângă Kremlin în luna mai, a stârnit o reacţie furioasă din partea Ministerului rus de Externe, având în vedere apropierea de o centrală nucleară.
„Ţările care le furnizează (dronele) regimului de la Kiev plănuiesc să se retragă pe Marte dacă va avea loc un dezastru nuclear? Nu vor avea timp”, a declarat sarcastic purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova. „Oamenii din ţările NATO ar trebui să realizeze că guvernele lor sponsorizează terorismul nuclear practicat de regimul de la Kiev”, a afirmat Zaharova.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că sistemele de apărare aeriană ale Rusiei funcţionează eficient, comentând informaţii neconfirmate apărute pe reţelele sociale că astfel de sisteme au fost folosite pentru a respinge atacuri cu drone, dar a spus că este evident că Ucraina continuă să încerce să lovească ţinte din interiorul Rusiei.
Serviciul de securitate rus FSB a declarat în august anul trecut că securitatea în jurul instalaţiilor nucleare a fost întărită după ce oameni despre care se spunea că sunt sabotori ucraineni au distrus liniile electrice care alimentează centrala nucleară Kursk, perturbând temporar funcţionarea acesteia.
Aleksei Lihaciov, şeful agenţiei nucleare de stat Rosatom din Rusia, a declarat joi la televiziunea de stat că securitatea centralelor nucleare este „sub control” şi că au fost luate toate măsurile necesare, inclusiv asigurarea unor capacităţi de apărare aeriană.
Rusia şi Ucraina se acuză reciproc de mult timp că riscă să provoace o catastrofă nucleară prin bombardamente la o altă instalaţie, centrala nucleară Zaporojie, aflată pe teritoriul controlat de ruşi în sudul Ucrainei.
Tensiuni în creștere – Rusia avertizează cu privire la un conflict direct cu NATO
Statele Unite şi aliaţii din cadrul NATO generează riscuri privind un conflict militar direct cu Rusia, a avertizat, vineri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în contextul în care partenerii occidentali au anunţat menţinerea asistenţei pentru Ucraina, notează Mediafax.
„Ministrul de Externe Lavrov: Statele Unite şi sateliţii din cadrul NATO creează riscuri privind o confruntare directă cu Rusia, iar această situaţie generează consecinţe catastrofale”, anunţă Ambasada Rusiei din Marea Britanie, într-un mesaj transmis prin Twitter, conform cotidianului Le Monde şi postului CNBC.
Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, a declarat că a avut o discuţie tensionată cu Serghei Lavrov la Forumul pe teme de securitate al Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), aflat în curs la Jakarta, în Indonezia. „Lavrov mi-a răspuns într-un mod foarte agresiv şi mi-a explicat punctul său de vedere, afirmând că este un complot al Occidentului şi că războiul va continua”, a afirmat Borrell.
Tensiunile intervin în contextul în care statele din cadrul NATO au reafirmat, cu ocazia summitului din Lituania, susţinerea militară pentru Ucraina, fără însă a stabili un termen clar de aderare. Alianţa Nord-Atlantică a stabilit, în principiu, că Ucraina va putea deveni membră la un moment dat, precizând însă că aderarea se va produce după încheierea războiului cu Rusia, când toate statele aliate vor fi de acord şi când Kievul va îndeplini criteriile politice şi militare. Grupul naţiunilor puternic industrializate (G7) a anunţat, în contextul summitului NATO, acţiuni pentru susţinerea Ucrainei la nivel militar şi financiar, precum şi negocieri în sensul unor „angajamente de securitate” pe termen lung.
Preşedintele SUA, Joseph Biden, a reafirmat că Ucraina va deveni membră a NATO la un moment dat. „Întrebarea nu este dacă Ucraina va adera sau nu la NATO, ci când va putea adera. Vor adera la NATO”, a declarat Biden joi, într-un discurs rostit în Finlanda.
Joe Biden anunţă că Putin „a pierdut deja războiul” în Ucraina şi îi spune lui Prigojin „să fie atent ce mănâncă”
În replică, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat joi că perspectivele integrării Ucrainei în NATO generează noi tensiuni. „Aceste perspective creează noi tensiuni pe scena mondială”, a declarat Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin a precizat că nu se opune oferirii de garanţii de securitate Ucrainei de către Occident, subliniind însă că nu va accepta „angajamente care ar fi în detrimentul securităţii Rusiei”. Vladimir Putin a atras atenţia că furnizarea de armament suplimentar Ucrainei are doar efectul „înrăutăţirii situaţiei”. Armata rusă va fi nevoită să utilizeze armament „similar” dacă Statele Unite furnizează bombe cu fragmentare Ucrainei, a declarat marţi ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, deşi Washingtonul a acuzat trupele ruse că folosesc deja muniţie de acest tip. Ucraina a anunţat că a început să primească muniţie cu fragmentare din Statele Unite. Conform grupului Human Rights Watch (HRW), atât forţele militare ruse, cât şi cele ucrainene utilizează deja armament cu submuniţie.
Rusia a condamnat vehement şi decizia Franţei de a furniza Ucrainei rachete de croazieră SCALP, cu rază mai lungă de acţiune. „Este o eroare care va genera consecinţe pentru partea ucraineană şi care ne va forţa să trecem la acţiuni de ripostă”, a avertizat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.