Contre între Cristian Ghinea şi Ana Birchall pe tema fondurilor europene pentru tineri. Miza: 30 de milioane de euro

Schimbul a fost pornit de Cristian Ghinea, care acuză foştii guvernanţi că au întocmit planuri proaste şi costisitoare pentru iontegrarea tinerilor pe piaţa muncii, planuri prin care s-a urmărit „sifonarea” unor sume importante, de ordinul milioanelor de euro, pe cheltuieli cu benzină, memory stick-uri, şepci şi tricouri. 

„Întâmplări din guvernare – episodul cu șomajul tinerilor

Către Gabriel Petre,
Președintele Tineretul Social Democrat

Emilian Pavel,
Deputat în Parlamentul European

Alte articole

Ana Birchal îl face praf pe George Simion după anunţurile acestuia legate de nunta sa: „Un circ atât de ieftin cum rar mi-a fost dat să văd! Doar un exerciţiu ieftin de PR!”

Stimați domni,

Ați publicat recent o scrisoare deschisă adresată premierului Cioloș, numită ”Banii europeni pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor români nu trebuie pierduți!”.

Am urmărit acest subiect din decembrie 2015, când am intrat la Cancelaria premierului, în poziția de consilier de stat. Pentru mine episodul povestit mai jos a fost unul halucinant.

Vă scriu în speranța că puteți reprezenta un alt mod de a face politică și de a guverna.

Stimați domni, tonul dramatic al scrisorii dvs. ar lăsa să se înțeleagă un dezinteres al guvernului față de problema semnalată. Din păcate, sunteți victimele campaniei doamnei Ana Birchall.

În ultima vreme, dna Birchall somează practic Comisia Europeană și Autoritatea de Certificare și Plată să ceară returnarea avansului pentru Schema Europeană pentru Angajare a Tinerilor. Am primit (pentru că așa e procedura, guvernele statelor membre primesc copii ale corespondenței) valul de scrisori trimise și primite de domnia sa. Mărturisesc că încerc un sentiment de jenă pentru postura în care se pune.

În ultima dintre scrisorile primite de la Comisia Europeană – Directorul General pentru Ocupare (din 27 iulie), dna Birchall primește explicația: avansul nu a fost încă returnat, dar procedura spune că va urma acest pas pentru că procesul de desemnare (acreditare) al Autorității de Management POCU nu este finalizat. 
Așa cum cere procedura, Comisia va începe acest proces cu state mai mature care nu au terminat acreditarea sau care nu au finalizat plățile pentru tineri (Spania, Marea Britanie sunt în aceeași situație).

Urmează, în răspunsul Comisiei către domnia sa, următoarele paragrafe: ”However, this amount will not be lost for Romania and will be paid back when eligible expenditure claims will be sent to the Commission. Commission services are in constant communication with the Romanian authorities who are elaborating and putting up for public consultation various calls for projects under the Youth Employment Initiative, aimed at providing integrated packages of personalized services comprising, among others, training, employment, apprenticeships and traineeships, as well as education opportunities for the young people not in employment, education or training (NEETs) registered with Public Employment Services.”

Comisia îi spune doamnei Birchall că banii nu vor fi pierduți și că este în dialog permanent cu actualul guvern pentru a concepe schemele de intervenție care să cuprindă training, ucenicii, proiecte de educație pentru tinerii înscriși la Agenția pentru angajare (ANOFM).

Acesta este cuvântul cheie: tineri înregistrați la Agenția pentru Ocupare (ANOFM).

Vă pot spune, în premieră în spațiul public, că împreună cu ministrul Muncii Dragoș Pîslaru am lucrat cu DG Employment pentru a concepe aceste scheme, care vor fi lansate în septembrie, odată cu schimbarea cadrului legislativ care să le permită.

Pentru ca publicul să înțeleagă contextul discuției noastre, permiteți-mi un scurt detur.

Uniunea Europeană a lansat Youth Employment Initiative în 2013 în ideea de a finanța în mod special politici de atragere în câmpul muncii a tinerilor care nu sunt în sistemul de educație, nici în training și nici angajați (NEETs – not in education, employment or training).

Ideea inițială la nivel european era ca statele membre să aibă mecanisme de înregistrare și asistență individualizată pentru tinerii respectivi. În România totul s-a blocat la înregistrare: am reușit ”performanța” de a nu avea măcar o bază de date operațională cu acești tineri.

În februarie 2014, Ministerul Muncii a lansat două proiecte pilot finanțate prin POSDRU care preced schema „Garanția pentru tineri”. (mai multe detalii: http://www.mmuncii.ro/…/comunicate-de-presa/3176-2014-02-05…).

Astăzi, Centrele de Garanții înființate prin cele două proiecte nu sunt funcționale. În loc să înregistrăm tinerii la ANOFM au preferat să dezvolte infrastructură paralelă, care dispare odată proiectele încheiate. La finalul acestor proiecte avem baze de date nefuncționale și neintegrate cu bazele de date primare ale ANOFM.

În aprilie 2014, ANOFM a lansat proiectul finanțat tot din POSDRU „Cardul Profesional European 2 – instrument inovativ de modernizare și eficientizare a activității SPO”.

Ministerul și Agenția s-au sabotat reciproc în implementarea acestor proiecte paralele. Acest proiect ANOFM a avut ca scop creșterea calității serviciilor oferite persoanelor în căutarea unui loc de muncă prin emiterea de carduri profesionale șomerilor înregistrați la ANOFM.

Nu am înțeles niciodată cum ajutăm noi șomerii dându-le un carton pe care scrie că… își caută loc de muncă. Nici această bază de date nu este utilă pentru o politică europeană adecvată de angajare a tinerilor.

Așa a petrecut România anul 2014 în ceea ce privește politicile pentru tinerii NEETs.

Ca o încununare a proiectelor mai sus amintite, în aprilie 2015 guvernul Ponta a lansat ”Planul de Implementare a Garanției pentru Tineret 2014 – 2015”.

Citiți, vă rog, comunicatul de presă de pe site-ul Ministerului Muncii: ”, cel mai amplu program de combatere a șomajului în rândul tinerilor, din ultimii 25 de ani

Link: http://www.mmuncii.ro/…/3765-garantia-pentru-tineret-cel-ma….

Lansarea a fost făcută de Victor Ponta și Rovana Plumb, atunci premier, respectiv ministrul Muncii. Este interesant de citit retrospectiv comunicatul: ”Se urmărește ca tinerii cu vârsta mai mică de 25 ani, care își pierd locul de muncă sau care nu găsesc unul după terminarea studiilor, să primească o ofertă de bună calitate, fie de angajare, fie de continuare a educației sau de intrare în ucenicie, ori de efectuare a unui stagiu. Oferta va fi primită în decurs de 4 luni de la înregistrarea la agențiile pentru ocuparea forței de muncă”.

Deci, urmau a se face oferte individualizate, DUPĂ înregistrarea la ANOFM. Veți fi șocați să aflați că nimic din astea nu s-a întâmplat? Cum spuneam, s-au blocat la bazele de date.

”Programul este un program istoric, cel mai amplu și coerent program pentru tineri din ultimii 25 de ani. Grație acestui demers, 441.000 de tineri cu vârste între 16 și 24 de ani vor fi sprijiniți pentru găsirea unui loc de muncă”, declara la acel moment doamna Rovana Plumb, atunci ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Cei 441000 de tineri nu au fost sprijiniți pentru găsirea unui loc de muncă. Nici măcar nu au fost înregistrați în bazele de date plătite din proiectele POSDRU.

Cum trebuia făcut?

Trebuia întărită capacitatea ANOFM de a asista acești tineri. Create instrumente de finanțare prin care banii europeni să suplimenteze fondurile naționale, prin scheme simple: vine angajatorul, demonstrează că face o ucenicie (cost simplificat standard), primește subvenția pentru ucenicie. Vine și demonstrează că face training (cost simplificat standard), primește subvenția pentru training (cu condiția să îl angajeze pe tânăr).

Pare atât de simplu. De ce nu s-a făcut?

ANOFM a refuzat să pună bazele proprii de date la dispoziție firmelor care derulau proiecte POSDRU paralele. Ministerul s-a apucat deci să plătească noi baze de date prin acești parteneri.

Scopul pare a fi să facem noi și noi baze de date, deși nu le terminăm pe cele începute și plătite deja.

Știți ce este amuzant? Că și eu am înțeles târziu aceste dedesubturi.

O să vă spun cum.

Ne apucăm să guvernăm în decembrie trecut. Primim semnale că se apropie termenul când trebuiau trimiși la Comisie bani din schemele naționale pentru tineri.

Ce să trimiți însă dacă nu există în realitate schemele invocate de doamna Plumb? Deci și dacă era finalizată acreditarea, ajungeam la problema de fond.

Domnul secretar de stat Adrian Marius Dobre ne explică însă că e totul ok, trebuie să facem niște caravane prin țară ca să găsim tineri NEETs. Nu prea pricepem cum angajăm tinerii prin caravane, dar suntem tehnocrați, ne prindem greu la șmecherii.

Pe domnul Dobre probabil că îl știți, a fost secretar de stat la Ministerul Muncii și este membru PSD.

Pe 18 ianuarie 2016 vizitez împreună cu premierul Cioloș Ministerul Muncii. Domnul Dobre ne prezintă o schemă pentru tineri. 46 de milioane de euro ca să facem… o altă bază de date cu tinerii NEETs.

Trimit feedback scris în numele premierului, spun că nu e ok, că nu se combate șomajul doar făcând baze de date, ci trebuie intervenții individualizate pentru fiecare tânăr, care chiar să pună pe o traiectorie de tip ucenicie / întoarcere la școală / antreprenoriat. Domnul Dobre nu zice nimic.

Timpul se scurge rapid, convoc o întâlnire cu ANOFM, Ministerul Muncii, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Educației – domnul Dobre pare cooperant, convenim că nu se pot da atâția bani doar ca să se plimbe unii prin țară și ca să înregistreze tinerii, că e nevoie de o intervenție integrată, că ANOFM va face un proiect mare sistemic în care intră atât înregistrarea tinerilor cât și profilarea și asistența individualizată, urmând apoi ca angajatorii să preia tinerii de la ANOFM prin scheme de ajutor individualizat.

Trimit minuta discuției la toată lumea, bucuros că am rezolvat una dintre problemele presante de pe agendă (dar ca să fiu sigur, introduc Schema națională pentru tinerii NEETs în Pachetul Integrat Anti-sărăcie, ca temă de urmărit de la Cancelaria Guvernului. Tot acolo se regăsește și proiectul de reformare a ANOFM, pentru care există bani europeni dedicați – deci pe de o parte reformăm Agenția și îi punem criterii clare de performanță, pe de altă parte devine elementul central al politicilor pentru șomaj în rândul tinerilor).

Apoi iar se rupe filmul. Oameni de la ANOFM mă abordează pe holuri la o conferință și îmi spun: domnule consilier, nu vreau să ne vadă cei de la minister că vorbim, ne-au spus că nu mai avem voie să vorbim cu consilierii premierului.

Deja creierul meu de tehnocrat începe să dea rateuri de înțelegere a realității. Iată-ne deci un fel de guvern de ilegaliști: încercăm să salvăm politicile de ocupare pentru tineri, dar nu carecumva să ne prindă Ministerul Muncii că ne ocupăm cu așa ceva.

Apoi alt șoc și altă lecție. În 8 februarie 2016, domnul secretar de stat Dobre îmi trimite spre informare un draft de proiect pe care l-a trimis și Comisiei Europene, deși nu e uzuală verificarea la acea etapă. Mă întreb de ce ar face așa ceva. Nu pot explica decât prin dorința de a pune pe toată lumea în fața faptului împlinit. Însă primim cu toții de la Comisie un feedback care spune în esență că proiectul nu face decât să arunce banii pe baze de date. Tot ce spun aici e documentabil, există schimburile de mesaje.

Îi scriu doamnei Ana Costea, atunci ministru al Muncii că domnul Dobre lucrează în contra interesului public și că riscăm să ratăm proiectul NEETs din cauza lui. Și acest schimb de mesaje există, dacă sunteți interesați.

La 1 martie 2016 a apărut în presă o știre seacă: premierul Dacian Cioloș l-a demis pe secretarul de stat Adrian Marius Dobre. Nu știu ce a spus la partid legat de demiterea sa, dar în spațiul public a mințit că a plecat el din guvern pe motiv de incompatibilitate cu tehnocrații.

Episodul Dobre – NEETs m-a șocat. Pur și simplu nu îmi imaginam de ce nu se întâmplă ceva atât de simplu. De ce am pierdut ani și zeci de milioane de euro pe aproape nimic pentru tineri. În logica mea, nu avea niciun sens. Am priceput abia după ce a fost demis, când în fine am putut să văd bugetul proiectului pe care îl gândise.

Știți cum rezolva dl Dobre problema cu șomajul tinerilor? Din cele 46 milioane de euro, dădea 12 milioane pentru benzină. Alte câteva milioane pentru închiriat mașini. Dădea 1,6 milioane de euro pe memory stick-uri, la preț supraevaluat.

Dădea (tinerilor, cred) 400.000 de șepci și 977.000 de ceasuri. Citiți bine: aproape un milion de ceasuri. Omul era pus pe vânturat bani.

Dacă l-ați întrebat pe premierul Cioloș ce facem noi pe acest subiect, vă răspund bucuros.

Dat fiind că abordarea cu proiecte fragmentate de tip POSDRU s-a dovedit deficitară și nu a rezolvat problema la nivel sistemic, am prins în Pachetul Anti-sărăcie amintitele măsuri (vă reamintesc că l-am lansat la începutul anului – dacă aveam de atunci interlocutori rezonabili la Ministerul Muncii, eram în grafic pentru salvarea prefinanțării). Cum prefinanțarea era deja de facto pierdută în momentul demiterii domnului Dobre, am lucrat de atunci cu Comisia Europeană și cu ministrul Dragoș Pîslaru pentru a construi o adevărată politică pentru tinerii șomeri, finanțată din Programul Operațional Capital Uman.

Astfel, vom modifica și cadrul legislativ intern și Programul POCU pe care guvernul Ponta l-a gândit prost în punctul referitor la tineri. Nu va mai fi nevoie ca angajatorii să facă proiecte complicate pentru angaja unul sau câțiva tineri. Vom plăti doar impactul real (ucenicie, angajare, formare), nu proiecte fanteziste sau baze de date nefuncționale.

Costurile simplificate pe care trebuie lucrat vor fi adoptate prin ordine de miniștri (ar fi trebuit calculate și folosite de România încă de acum doi ani, ca instrument de simplificare a fondurilor europene).

Împreună cu Dragoș Pîslaru am finalizat negocierile cu Comisia pentru modificarea POCU, cadrul legislativ e pregătit și așteaptă întoarcerea Parlamentului din vacanță. Sperăm să avem colaborarea dumneavoastră.

Termin cu o ultimă idee.

Unele persoane spun că tehnocrații invocă ”greaua moștenire”. Vă rog să remarcați că aflați despre povestea asta abia acum. Dl. Dobre a fost demis discret – poate prea discret, mă gândesc acum.

Negocierile cu Comisia au fost lungi și grele, pe un subiect sensibil și moștenit cu multe probleme. Dar după ce adresați premierului o scrisoare deschisă, după ce doamna Birchall trimite adrese la Bruxelles pentru a face presiuni să ni se retragă prefinanțarea, nu era firesc să tac.

Mai ales că eu, personal, am primit prin afacerea Dobre-NEETs botezul focului. Am învățat, în mod brutal, cum pot fi pervertite instituțiile. Nu am pornit campanie cu ”greaua moștenire”, dar ar fi absurd să tăcem.

Am preferat să curățăm sistemul în liniște.

În fine, când se discuta în Guvern despre Cumințenia Pământului, premierul Cioloș a ținut un discurs despre noi ca națiune și despre valorile noastre. Fără un popor care să creadă în ea, Cumințenia e doar o piatră. Atunci, acest guvern a decis să parieze că suntem o națiune.

În plină ședință de guvern, în sine mea mă gândeam: o să facem campanie să strângem de la oameni bani pentru Cumințenie exact cât voia să spargă dl Dobre pe benzină pentru caravane într-un singur proiect.

Asta ca să avem o idee despre dimensiunea problemei.

Și câte asemenea portițe a închis acest guvern. Poate prea discret. Poate în alte episoade mai venim cu alte exemple.

Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a exorciza niște probleme de la începutul acestei guvernări.

Cristian Ghinea
Ministrul Fondurilor Europene”

Replica Anei Birchall

În replică, Ana Birchall îl somează pe Cristian Ghinea „să retracteze minciunile pe care le tot vehiculează în spațiul public, calomniind activitatea Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor”.

Ana Birchall, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, a respins acuzațiile nefondate și afirmațiile mincinoase vehiculate de către ministrul Fondurilor Europene, domnul Cristian Ghinea, somându-l să le retracteze și să răspundă public la întrebările adresate în repetate rânduri privind pierderea prefinanţării proiectului ‘Schema de Garanţii pentru Tineri’, în valoare de 30,208,379.28 de euro.

“Prin afirmațiile pe care le aruncă în spațiul public, domnul ministru Ghinea nu numai că minte cu un cinism care frizează patologicul, dar arată că nici măcar nu cunoaște regulamentele în baza cărora lucrează ministerul pe care întâmplător îl conduce, arătând, în plus, indiferență şi aroganță față de activitatea Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, comisie care are mandat din partea Biroului Permanent al Camerei Deputaților să analizeze situaţia absorbției fondurilor europene, Ministerul Fondurilor Europene având obligaţia să informeze permanent Comisia pentru afaceri europene în legătură cu activităţile şi proiectele pe care le desfăşoară.

În calitate de preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţuilor, i-am cerut public domnului ministru Ghinea, atât în cadrul audierii la comisia noastră din 27 iunie, cât și ulterior prin scrisorile adresate MFE (adresa nr. 4c-19/718 din 29 iunie şi adresa nr. 4c-19/762 din 12 iulie), să răspundă în legătură cu riscul pierderii prefinanţării necheltuite din proiectul ‘Schema de Garanţii pentru Tineri’, în valoare de 30,208,379.28 de euro, având în vedere plângerile formulate la comisia noastră. Însă, de fiecare dată, domnul Ghinea a refuzat să răspundă și să informeze corect și transparent atât comisia noastră, cât și opinia publică, tocmai pentru că a vrut să ascundă adevărul şi, anume, că această prefinanţare a fost pierdută, urmând a fi returnată Comisiei Europene după emiterea notei de debit (în baza prevederilor Articolului 22a(3) din Regulamentul (UE) nr.1304/2013, amendat de Regulamentul (UE) nr.779/2015). Pe viitor, dacă acest proiect va fi demarat, această sumă trebuie acoperită și suportată de la bugetul de stat al României.

Scrie sau nu scrie, domnule ministru Ghinea, în corespondenţa cu Comisia Europeană pe care o invocați, că aceşti bani vor fi returnaţi de către ţara noastră după emiterea notei de debit? De ce ați evitat să publicați și această informație pe pagina dumneavoastră de facebook? În ciuda eforturilor manipulative ale dumneavoastră de a ascunde adevărul, dați dovadă că nici măcar nu cunoașteți regulamentele în baza cărora funcționează Ministerul Fondurilor Europene. Așa că eu vă recomand să citiți cu atenție aceste regulamente, precum și răspunsul Comisiei Europene care arată cât se poate clar că, în cazul în care un stat membru nu trimite cereri de plată care să acopere minim 50% din prefinanţarea acordată pentru Iniţiativa privind ocupare forţei de muncă în rândul tinerilor / Garanţia pentru tineri, prefinanţarea primită trebuie returnată integral. Astfel, în cazul României, cererile de plată “nu au putut fi trimise pentru că procesul de desemnare a autorităților pentru Programul Operațional Capital Uman, finanțat prin Fondul Social European, nu a fost încă finalizat. Ca atare, Comisia Europeană a notificat România cu privire la recuperarea sumei de 30,208,379.28 EUR”. Este exclusiv o problemă de timp și de o procedură birocratică internă a Comisiei Europene până când se va emite această notă de debit prin care suma de 30,208,379.28 de euro va fi luată din conturile României, lucru confirmat inclusiv de către Ministerul Finanțelor Publice din România în răspunsul adresat Comisiei pentru afaceri europene (adresa MFP nr. 797/20.07.2016).

Îl provoc pe domnul Ghinea să justifice fără minciună și manipulare faptul că a avut România în cont suma de 30,208,379.28 de euro, pe care nu a folosit-o, iar dacă va dori să demareze ulterior acest proiect, banii vor trebui suportați din bugetul statului, riscând să pună presiune pe bugetul României? Astfel de sume importante, cum sunt cele 30,208,379.28 de euro, parte din cele 1,5 miliarde de euro care stau în conturile Băncii Naționale, cu dobândă negativă (asta înseamnă că statul român plătește Băncii Naționale o sumă de bani pentru a ține în cont suma de 1,5 miliarde de euro) ar trebui să fie cheltuite demarând proiecte europene, nu pierdute pentru ca ulterior să fie suportate de la bugetul de stat.

Oricât ați dori dumneavoastră să manipulați și să mințiți românii, invocând haina de tehnocrat, adevărul este unul singur, domnule Ghinea, și anume că această sumă avansată cu titlul de prefinanțare, în valoare de 30,208,379.28 de euro, a fost pierdută de România în temeiul aplicării prevederilor Articolului 22a(3) din Regulamentul (UE) nr.1304/2013, amendat de Regulamentul (UE) nr.779/2015, pe care ar fi trebuit să le cunoașteți, domnule ministru Ghinea, dacă ați fi dat dovadă de un minim profesionalism.

Vă somez şi vă solicit, domnule ministru Ghinea, ca atunci când se va emite nota de debit prin care această sumă va fi returnată CE, să aveți decența să vă dați demisia. Gata cu gargara şi cu manipularea publică, domnule ministru Ghinea! Când va veni nota de debit şi aceşti bani vor fi retraşi României, vă veţi da demisia? Aveţi acest minim respect faţă de români, că de onoare nu mai poate fi vorba…

Aşa cum am spus şi în cadrul audierii și ulterior, orice suspiciuni de neregularităţi si de nerespectare a legii trebuie aduse la cunoștința organelor competente pentru a le lămuri. Ar trebui să știți, domnule ministru, că, legal, Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților nu are atribuții de comisie de anchetă”, a declarat preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, Ana Birchall, potrivit comunicatului.