Contre între senatori şi Guvern pe tema unei legi de decontare a protezelor mamare

Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, se referă la includerea în rândul serviciilor medicale decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a costurilor protezelor mamare pentru reconstrucţia sânului, ca urmare a unei afecţiuni oncologice şi a fost iniţiată de deputaţii PNL Mircea Roşca şi Graţiela Gavrilescu şi de senatorul liberal Ion Luchian, potrivit Mediafax.

Propunerea legislativă a avut raport de admitere din partea Comisiei de sănătate din Senat.

Reprezentantul Executivului, secretarul de stat Răzvan Vulcănescu, a susţinut în plenul Senatului că Guvernul a dat, deja, o Ordonanţă de Urgenţă care stipulează aceste măsuri privind decontarea protezelor mamare pentru femeile care suferă de o afecţiune oncologică, astfel că propunerea legislativă nu se mai justifică.

„A fost aprobată în Guvern Ordonanţa nr.3/2014, pentru modificarea şi completarea legii nr. 95/2006, care are în vedere exact aspectele semnalate de domnul senator”, a spus Vulcănescu, adăugând că, pentru evitarea unor paralelisme legislative, Executivul consideră că iniţiativa legislativă a rămas fără obiect.

Alte articole

Mamografia, o metodă eficientă de depistare precoce a cancerului mamar. Elizabeth Hurley, avertisment pentru toate femeile

Solista trupei Nightwish, Floor Jansen, a fost diagnosticată cu cancer

Preşedintele Comisiei pentru sănătate publică, senatorul PNL Ion Luchian, a declarat că ordonanţa nu a apărut încă în Monitorul Oficial, astfel că solicită să se meargă înainte cu adoptarea legii în Parlament.

Senatorul PC Cristiana Anghel a afirmat, la rândul ei, că ordonanţa nu a ajuns încă în Parlament, pentru a fi aprobată prin lege. „Aprobăm astăzi legea şi ordonanţa respectivă va fi retrasă, astfel încât nicio zi să nu se mai piardă când este vorba de sănătatea inclusiv psihică a femeilor”, a spus aceasta.

Şi senatorul PDL Dumitru Oprea a arătat că ordonanţa nu a intrat încă în procesul legislativ. „Celeritatea asta ar trebui să intervină prin votul dat în Parlament, şi nu se întâmplă niciun conflict dacă reglementăm un pic mai devreme”, a spus Oprea.

Senatorul PSD Ilie Sârbu a intervenit în dispută, afirmând că Ordonanţa de Urgenţă a fost publicată luni seară şi îşi produce efectele.

„Că a dat Guvernul Ordonanţă, că a fost o iniţiativă, nu mai contează. Contează că s-a rezolvat o situaţie”, a adăugat el.

Senatorul PNL Sebastian Grapa a intervenit şi el, precizând că, pe logica antevorbitorului său, social-democratul Ilie Sârbu, ar însemna practic să se acorde girul Guvernului de a veni în continuare să considere Parlamentul o anexă a sa, cu „ordonanţe de urgenţă şi Hotărâri de Guvern peste noapte”.

„S-ar evita acest lucru dacă reprezentanţii Guvernului ar fi activi în comisiile de specialitate, şi nu doar ar veni să ia act de discuţiile care se poartă acolo, ci ar şi informa membrii comisiei cu privire la intenţiile despre odonanţe sau hotărâri de Guvern. Nu s-ar asista la astfel de suprapuneri absolut penibile”, a comentat senatorul PNL.

Grapă a cerut să se dea dovadă de „solidaritate” şi să se arate, prin acest vot, că Legislativul are „prim-planul” în promovarea actelor normative. „Să nu acceptăm această formulă ingrată în care ne aflăm, de a fi doar o anexă a Guvernului”, a mai spus el.

Crin Antonescu a arătat că este de acord cu ideea că „legislativul nu trebuie să fie o anexă”, adăugând că în acest caz este vorba doar despre o „coincidenţă cronologică”.

„Nu văd, într-un moment de larg consens, şi pe un lucru bun, de ce ar trebui să ne contrăm”, a explicat preşedintele Senatului.

Plenul Senatului a respins, la vot, propunerea legislativă, cu 46 de voturi „pentru”, 55 de voturi „împotrivă” şi două abţineri.

Iniţiatorii arată în expunerea de motive la propunerea legislativă că prin această lege îşi doresc să redea încrederea în sine acelor femei care se luptă cu această cumplită boală, cancerul la sân, ei apreciind că importanţa acestei operaţii de reconstrucţie a sânului este „vitală pentru orice femeie care a trecut prin trauma unei operaţii de extirpare a sânului”.

Parlamentarii mai menţionează că în România statisticile arată că zece femei sunt diagnosticate cu cancer mamar în ficare zi, iar două pierd lupta cu viaţa, acest procent plasându-ne pe primul loc în topul ţărilor europene cu cea mai ridicată mortalitate provocată de cancerul la sân.

În expunerea de motive se mai arată că în România 300 de femei mor, în fiecare lună, din cauza cancerului la sân, iar în momentul de faţă CNAS decontează prin programele sale doar intervenţia chirurgicală şi internarea, proteza mamară nefiind pe această listă.

Practic, este nevoie de 500 de euro pentru a reda speranţa acestor femei. Atât costă o proteză mamară de bună calitate, adică atât cât plăteşte la fondul de asigurări o femeie cu un salariu mediu, timp de un an şi jumătate.

Iniţiatorii mai afirmă că, potrivit studiilor, doar 2% din femeile cu mastectomie apelează la chirurgia reparatorie, prin iniţiativa legislativă dorindu-se ca acest procent să crească simţitor, mai ales în contextul în care impactul bugetar este unul nesemnificativ, de aproximativ 1,2 miliane de lei pe an.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată, votul final fiind dat de Camera Deputaţilor.