Copernicus, raport meteo care provoacă unde de şoc: „Suntem pe autostrada spre iad! Jucăm ruleta rusească”

Planeta tocmai a marcat o nouă bornă „șocantă”, înregistrând 12 luni consecutive de recorduri de temperatură, potrivit noilor date furnizate de Copernicus, serviciul de monitorizare a climei al Uniunii Europene. Fiecare lună din iunie 2023 până în mai 2024 a fost cea mai călduroasă lună înregistrată vreodată, informeaza CNN.

Această serie de 12 luni de caniculă a fost „șocantă, dar nu surprinzătoare”, având în vedere schimbările climatice, a declarat Carlo Buontempo, directorul Copernicus, care a avertizat că va urma ceva mai rău. Cu excepția cazului în care poluarea cu combustibili fosili, care generează încălzirea planetei, nu va fi redusă, „acest șir de luni călduroase va fi amintit ca fiind relativ rece”, a spus el.

Accuweather anunţă vreme extremă în România. Vin trei zile consecutive de furtuni electrice!

Copernicus și-a publicat datele în aceeași zi în care secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a ținut un discurs la New York despre schimbările climatice, în care a criticat companiile producătoare de combustibili fosili ca fiind „nașii haosului climatic” și, pentru prima dată, a cerut în mod explicit tuturor țărilor să interzică publicitatea la produsele lor pe bază de combustibili fosili.

Guterres i-a îndemnat pe liderii mondiali să preia rapid controlul asupra crizei climatice în spirală sau să se confrunte cu efectele dezastruoase care vor urma: „Jucăm ruleta rusească cu planeta noastră”, a declarat el. „Avem nevoie de o rampă de ieșire de pe autostrada spre iadul climatic”.

Pe măsură ce temperaturile cresc vertiginos, angajamentele climatice globale „atârnă de un fir de ață”, a avertizat el.

Datele Copernicus au arătat că fiecare lună începând cu iulie 2023 a fost cu cel puțin 1,5 grade mai caldă decât temperaturile de dinainte de industrializare, când oamenii au început să ardă cantități mari de combustibili fosili care încălzesc planeta.

Temperatura medie globală din ultimele 12 luni a fost cu 1,63 de grade peste aceste niveluri preindustriale.

Fenomenul La Nina înlocuieşte El Nino şi aduce inversiune termică şi uragane

El Nino, fenomenul meteorologic natural care s-a adăugat procesului de încălzire a climei şi a făcut din 2023 anul cel mai călduros din istoria măsurătorilor, a ajuns la final, deschizând calea spre revenirea probabilă în următoarele luni a ciclonului opus, La Nina, sinonim cu temperaturi mai scăzute la nivel global, informează AFP, preluată de Agerpres.

Însă această răcorire ar putea fi, în medie, foarte slabă, avertizează climatologii, din cauza încălzirii provocate de emisiile de gaze cu efect de seră provocate de activităţile antropice, deja responsabile pentru creşterea temperaturilor mondiale cu cel puţin 1,2 grade Celsius, în medie, în raport cu sfârşitul secolului al XIX-lea.

Ploi torețiale și vijelii până la noapte în România. ANM a emis o nouă avertizare COD GALBEN de furtuni

El Nino

El Nino este fenomenul ciclic de încălzire a apei în centrul şi estul Oceanului Pacific tropical, care influenţează precipitaţiile, vânturile şi curenţii oceanici şi care face să crească temperaturile medii globale.

El apare la fiecare doi-şapte ani şi durează în general între nouă şi 12 luni.

Cel mai recent El Nino, care a început în iunie 2023, s-a clasat printre cele mai intense cinci fenomene de acest tip măsurate vreodată, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM).

În condiţii normale, alizeele de deasupra Oceanului Pacific bat spre vest de-a lungul Ecuatorului ducând apele calde din America de Sud spre Asia. Pentru a le înlocui, apa rece urcă din adâncuri. Dar în timpul El Nino, aceste alizee scad în intensitate şi apa caldă este retrimisă către America, alimentând o încălzire suplimentară a atmosferei şi o deplasare spre sud a „Jet Stream Pacific” (curent-jet, vânturi puternice la altitudine înaltă, unde zboară avioanele).

Acea deplasare a curentului-jet se traduce în general printr-o vreme mai uscată în Asia de Sud-Est, în Australia, în Africa de Sud şi în nordul Americii de Sud şi, în sens invers, prin condiţii mult mai umede în Cornul Africii şi în sudul Statelor Unite.

Schimbările climatice influenţează ciclul ENSO, dar efectul său rămâne încă neclar, a explicat Michelle L’Heureux, specialistă în acest fenomen la Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică din Statele Unite (NOAA). Condiţiile mai uscate sau mai umede provocate de ENSO „pot să se amplifice” din cauza încălzirii globale a climei, a adăugat ea.

Creşterea temperaturilor globale pe care acest fenomen le provoacă reprezintă totodată „o fereastră spre viitorul” schimbărilor climatice: „oferind un impuls temporar, ENSO ne oferă o mică imagine despre ceea ce înseamnă o lume mai caldă”, a explicat ea.

Perioadă neutră

Deşi El Nino s-a atenuat, primele patru luni din 2024 au continuat să doboare recorduri de căldură, un fapt care nu reprezintă însă o surpriză, întrucât ciclul său duce în general la creşterea temperaturilor în anul următor apariţiei sale.

„ENSO nu funcţionează ca un întrerupător. Trebuie să existe un anumit timp pentru ca circulaţia atmosferică mondială să se adapteze”, a explicat Michelle L’Heureux.

Potrivit OMM, există 40% şanse ca trimestrul iulie-septembrie să rămână o perioadă neutră, între cele două cicluri, urmată de 30% şanse în perioada august-noiembrie, probabilitatea de apariţie a La Nina crescând pe măsură ce anul 2024 continuă să înainteze către finalul său.

La Nina

Fenomenul La Nina se traduce printr-o răcorire a Oceanului Pacific oriental pe parcursul unei perioade cuprinse între un an şi trei ani, producând efecte inverse faţă de El Nino asupra climei globale.

La Nina generează condiţii în general mai umede în anumite regiuni din Australia, Asia de Sud-Est, India, în sud-estul Africii şi în nordul Braziliei, dar condiţii mai uscate în anumite regiuni din America de Sud.

De asemenea, acest fenomen poate contribui la un sezon mai violent al uraganelor din Oceanul Atlantic. Agenţia americană NOAA anticipează un sezon 2024 excepţional, cu patru-şapte uragane majore (cel puţin de categorie 3).

Posibila revenire a fenomenului La Nina încă din această vară nu va fi suficientă pentru a produce o răcorire în regiunile din Asia de Sud-Est, afectate din luna martie de valuri de căldură extremă.

„Planeta noastră se încălzeşte şi ENSO nu joacă decât un rol secundar în acest proces. Chiar şi cu dezvoltarea potenţială a fenomenului La Nina încă din acest an, ne aşteptăm în continuare ca 2024 să se claseze printre cei mai călduroşi cinci ani din istoria măsurătorilor”, a adăugat Michelle L’Heureux.