Când vine vorba de inteligenţă sau aptitudini sociale în regnul animal, primele specii care vin în minte sunt omul şi maimuţele mari. Aceste aspecte nu sunt rezervate însă numai primatelor, scrie maxisciences.com. Şi alte animale, cum ar fi corbii mari şi rudele lor din familia corvidelor, prezintă capacităţi impresionante. Comportamentul lor complex este atent studiat de oameni de ştiinţă. Capacitatea corbilor de a duce la capăt sarcini complexe a fost demonstrată de multe ori în trecut, scrie Agerpres.
Recent, o echipă de cercetători de la Departamentul de biologie cognitivă de la Universitatea din Viena a pus în evidenţă capacitatea acestor păsări de a interpreta interacţiunile sociale dintre alţi semeni de-ai lor, aptitudine considerată până acum ca fiind proprie fiinţei umane.
Corbii trăiesc în comunitate, grupurile lor putând număra până la 200 de exemplare fiecare. În cadrul acestor structuri sociale se disting două grupe de masculi: dominanţi şi dominaţi. Dominanţii, de rang superior în ierarhia grupului, au în general primii acces la hrană şi alte resurse. Au şi o anumită prioritate la femelele din grup. În general, exemplarele dominante emit un anumit strigăt pentru a-şi afirma poziţia. La acest apel, dominaţii răspund printr-un sunet diferit, arătând că îşi recunosc superiorul ierarhic. Se întâmplă uneori ca un corb să nu răspundă supus la apel, situaţie numită ‘inversare de dominaţie’, care duce adesea la confruntări ce determină uneori schimbări în structura socială.
În acest context, cercetătorii de la Universitatea din Viena au încercat să demonstreze că păsările pot evalua statutul social al altor exemplare cu care nu au interacţionat totuşi niciodată. În acest scop, cercetătorii au efectuat în prima fază înregistrări cu apeluri şi răspunsuri (de supunere sau nu) în cadrul mai multor grupuri. Fiecare înregistrare a fost ascultată apoi de corbi de vârste şi sexe diferite. Rezultatele, apărute în revista Nature Communications, arată că, atunci când un corb aude înregistrarea unei situaţii de inversare de dominaţie, prezintă un stres ridicat. Animalul începe să alerge sau să îşi ciugulească penele fiindcă se aşteaptă la o tulburare a ordinii sociale. Femelele par şi mai stresate decât masculii.
Deşi poate părea greu de crezut, corbii sunt capabili şi să identifice o situaţie de inversare de dominaţie chiar dacă aceasta nu are loc în cadrul propriului grup. În acest caz sunt totuşi mai puţin stresaţi. ‘Corbii pot avea o reprezentare mentală a dinamicii relaţiilor dintr-un grup, chiar dacă nu au interacţionat niciodată înainte cu acesta’, arată într-un comunicat Jorg Massen, principalul autor al studiului. Potrivit cercetătorului, această aptitudine se apropie de cea a oamenilor când aceştia se uită la televizor, de exemplu. Capacitatea nu a fost în schimb observată niciodată la maimuţe, încheie maxisciences.com.