În articolul „Mai mult ca oricând, trebuie să investim în Europa”, comisarul european Corina Crețu arată că principalul instrument de intervenție al Uniunii Europene este reprezentat de fondurile structurale și de investiții, iar accesarea acestora de către regiunile cu probleme a avut efecte pozitive în toate domeniile, de la îmbunătățirea infrastructurii de transport și reprofilarea modernă a forței de muncă până la facturile mai mici plătite de IMM-uri pentru energia electrică și o conexiuni mai rapidă la Internet.
„Deoarece investițiile naționale și regionale sunt în scădere, Fondurile Structurale și de Investiții Europene devin tot mai necesare. Ele sunt de așteptat să reprezinte aproximativ 14% din totalul investițiilor publice, în medie, iar cea mai mare pondere poate ajunge dincolo de 70% în unele state membre. Cetățenii se bazează pe investițiile noastre, pentru infrastructurile cheie în transporturi, alimentarea cu apă sau gestionarea deșeurilor, pentru servicii medicale și sociale mai bune sau pentru a dezvolta o idee care poate ajuta la crearea de sute de locuri de muncă într-o regiune”, a declarat Corina Crețu.
Astfel, avantajele apartenenței la Uniunea Europeană apar peste tot unde fondurile structurale și de investiții au impact pozitiv, consideră Corina Crețu, care subliniază că noua perioadă de programare înseamnă o utilizare strategică a bugetului european, orientată spre performanță și valorificarea avantajelor competitive ale regiunilor, care se concentrează pe cercetare, inovare, noi tehnologii și dezvoltarea spiritului antreprenorial.
Există desigur numeroase povești de succes în domeniul finanțării europene, dintre care două ies în evidență.
Pe măsură ce Europa a revenit pe calea creșterii economice după criza din 2008, s-a putut observa clar impactul negativ de dezvoltare pe care unele regiuni europene au trebuit să îl înfrunte în ultimii ani, cu efecte care au accentuat disparitățile. Un exemplu relevant este reprezentat de situația recentă din Grecia, unde măsurile de sprijin luate de Comisia Europeană au însemnat acces la lichidități și revigorarea economică și socială a statului, care acum își poate reconstrui propria strategie de creștere.
Totodată, pe măsură ce criza refugiaților s-a acutizat, instituțiile europene au arătat disponibilitatea de a utiliza flexibilitatea fondurilor pentru a sprijini agenda UE privind migrația.
„Ne confruntăm cu una dintre cele mai mari provocări ale Europei ca Uniune – criza refugiaților. Europa reprezintă un refugiu de speranță și stabilitate pentru sute de mii de refugiați. (…) Așadar fiecare acțiune și fiecare inițiativă pe contează. Fondurile europene structurale și de investiții pot sprijini atât proiectele care răspund nevoilor pe termen scurt – în primul rând de cazare, spitale mobile, salubritate, alimentare cu apă, cât și pe cele pe termen lung, ajutând migranții și refugiații să se integreze și să își găsească locul lor în societatea europeană”, consideră Corina Crețu.
În ceea ce privește viitorul, este evidentă nevoia de simplificare a accesului la fondurile europene pentru beneficiarii din regiunile care au nevoie de un ritm accelerat de dezvoltare, în acest sens fiind necesare acțiuni ale instituțiilor europene alături de autoritățile naționale și regionale pentru a fi consolidate capacitățile de guvernare și instituționale și pentru a fi evitate problemele de absorbție.
„În următorul deceniu, Fondurile Structurale și de Investiții Europene vor interveni acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, investind în Europa pentru a reduce decalajele dintre regiuni și pentru a atinge obiectivele UE de creștere și creare de locuri de muncă. (…) Este datoria noastră să învățăm din lecțiile trecutului și să asigurăm, pe lângă o bună gestionare, o monitorizare riguroasă a performanței programelor în următorii ani”, a concluzionat comisarul european pentru Politica Regională.